duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 aprilie, 2022

Fitch a confirmat vineri rating-ul suveran al României la „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima clasă recomandată investiţiilor.

În favoarea României a contat apartenenţa la UE şi fluxurile de capital de derivă din statul de ţară membră UE, finanţări de natură să susţină investiţiile şi macrostabilitatea, se arată în raportul Fitch.

De cealaltă parte, rating-ul a fost „echilibrat” de deficitele bugetare şi de cont curent mai mari decât ale altor state din regiune, „un istoric slab de consolidare fiscală, rigidităţi bugetare însemnate şi o poziţie netă de debitor extern relativ ridicată”.


Perspectiva negativă reflectă „incertitudinea cu privire la implementarea politicilor menite să reducă dezechilibrele fiscale structurale pe termen mediu, precum şi impactul războiului din Ucraina și a crizei energetice asupra performanței economice, fiscale și externe a României”.

Războiul din Ucraina va afecta indirect România

Războiul din Ucraina reprezintă o provocare pe termen scurt la adresa evoluţiei economice a României, notează specialiştii agenţiei.

Legăturile comerciale și de export cu Rusia – precum și cu Ucraina și Belarus – sunt foarte limitate (exporturile către cele trei țări au reprezentat doar 2,3% din total în 2020), iar spre deosebire de alte țări din regiune, România importă doar o pondere modestă din gazul său din Rusia (20%, restul este produs intern), punctează raportul.

„Cu toate acestea, creșterile abrupte ale prețurilor materiilor prime, perturbările din partea ofertei și creșterea mai slabă în principalii parteneri comerciali ai României (în principal zona euro) vor avea efecte semnificative, sporind riscurile pe termen scurt”, avertizează ei.

Creşterea economică, revizuită la 2,1% în 2022


Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului să încetinească la 2,1% în 2022 (de la 5,9% în 2021), reflectând în primul rând o încetinire a consumului privat și a exporturilor.

„Deși guvernul a pus în aplicare unele măsuri pentru a compensa costurile mai mari ale energiei, acestea vor fi probabil insuficiente pentru a preveni pierderea puterii de cumpărare”, susţin ei.

Ei se aşteaptă ca investiţiile publice, propulsate de programele cu finanţare europeană, să ofere un imbold economiei în a doua parte a anului, precum şi în 2023, când specialiştii Fitch prognozează o creştere economică de 4,8% din PIB.

Cu privire la evoluţia preţurilor, ei anticipează o rată medie a inflaţiei de 10% în acest an, care reflectă o creştere a preţurilor la energie şi mărfuri, precum şi efecte de runda a doua.

„Spre deosebire de alte țări din regiune, creșterea salariilor pare moderată (în mare parte din cauza reţinerilor din sectorul public), dar este posibil ca presiunile să crească pe măsură ce piața muncii continuă să se înăsprească, iar angajații să resimtă o presiune asupra nivelului de trai.”

Fitch Rating

Fitch se așteaptă ca inflația să se diminueze la 5,5% în 2023, reflectând în mare parte impactul efectului de bază.

Istoric slab în privinţa consolidării fiscale

Cu privire la poziţia finanţelor publice, specialiştii agenţiei de rating consideră că în ciuda unei creşteri solide a veniturilor „datorită unui deflator ridicat”, deficitul bugetar va ajunge la 7,1% din PIB în acest an, faţă de ţinta de 6,3%.

Cu semnul întrebării rămâne consolidarea fiscală, în condiţiile în care coaliţia va avea de luat decizii importante pe tema salariilor şi pensii până la jumătatea anului viitor, chiar înainte de începerea ciclului electoral aglomerat din 2024.

„România are un istoric foarte slab în ceea ce privește adoptarea de reforme fiscale structurale, bazându-se adesea pe subexecuția investițiilor pentru a îndeplini țintele de deficit.”

Fitch Rating

Fitch se așteaptă ca deficitul de cont curent al României să ajungă, în medie, la 6,8% din PIB în 2022-2023, în scădere faţă de nivelul maxim al ultimilor 13 ani înregistrat în 2021, de 7% din PIB. Media statelor cu rating „BBB” este de 1% din PIB.

Corecţia se va datora parţial scăderii cererii interne în 2022, dar şi revenirii exporturilor de produse manufacturiere.

Investițiile străine directe au crescut în 2021, dar împreună cu transferurile de capital au acoperit doar aproximativ 66% din deficitul de cont curent de anul trecut.

„Ne așteptăm ca acest raport să rămână constant în 2022-2023, chiar dacă fluxurile UE accelerează. Emisiunile mari de datorie publică externă vor menține poziția netă a datoriei externe la aproximativ 22% din PIB în perioada de prognoză, comparativ cu mediana statelor <<BBB>> de 5%”, se mai arată în raport.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: