14 august, 2019

Ministerul Finanțelor (MFP) a inclus evidențierea separată a bacșișului în bonul fiscal emis de furnizori într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care complează OUG 28/1999 privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.

În baza estimărilor MFP, statul crede că poate obține din impozitarea bacșișului o sumă între 75 și 150 milioane anual,

Proiectul de OUG include precizarea că bacşişul poate varia între 0% și 15% din suma de plată, ca şi obligativitatea firmelor de a distribui salariaților sumele provenite din încasarea bacşişului, după impozitare, conform unui regulament intern, ca şi înregistrarea lor în contabilitate.

Măsura, cerută oficial de industria HoReCa, a mai fost anunțată și în 2015, dar MFP a renunțat la proiect, la numai două săptămâni după ce a lansat proiectul.

Eugen Teodorovici, care era şi atunci ministru de Finanţe, a vorbit despre ”un experiment eșuat” și a explicat că mediul de de afaceri consideră dificilă taxarea bacşişului.

Miza fiscalizării bacşişului: maximum 150 milioane

Nota de fundamentare a proiectului actual de OUG spune acum că, după noi consultări cu reprezentanții organizațiile profesionale și patronale, „au fost identificate soluții legislative și tehnice care să elimine dificultățile și disfuncționalitățile practice apărute în anul 2015, care nu permiteau aplicarea într-o manieră simplă a prevederilor legale referitoare la bacșiș”.

„Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naționale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că și valoarea bacșișului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei și 1,5 miliarde lei”, spune documentul citat.

Prin impozitarea bacșișului s-ar coleecta astfel maxum 150 de milioane de lei, după calculele MFP.

Descărcați de AICI proiectul de OUG privind casele de marcat electronice, care include reglementarea bacșișului

Proiectul de act normativ cuprinde următoarele reglementări:

definirea bacșișului în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestora de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării bacșișului potrivit Codului fiscal;
instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar);
evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu;
se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului;
se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%;
se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct;
în situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta;
se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal;
bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.