La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Financial Times: Răscumpărarea de 1 miliard dolari care a înfuriat rivalii Qatarului

de Iulian Soare 6.6.2017

Membri ai miliției Kata’eb Hizbollah, responsabilă cu răpirea grupului din Qatar, la o paradă în Bagdad

Qatar a plătit recent 1 miliard de dolari răscumpărare pentru eliberarea unor membri ai familiei regale răpiţi în Irak, în timpul unei partide de vânătoare, scrie Financial Times, care citează surse implicate în această înţelegere.

Aceste surse afirmă că statele care au decis să rupă relațiile cu Qatar cred că răpirea a fost un pretext pentru a finanța grupări islamiste.

Comandanţi ai unor grupuri militante implicate şi oficiali guvernamentali din regiune au declarat Financial Times că Statul Qatar a plătit miliardul de dolari pentru a asigura eliberarea a 26 de membri a unei expediţii aflate la vânătoare în sudul Irakului şi a aproape 50 de militanţi capturaţi de jihadişti în Siria.

Potrivit surselor, Doha a plătit această răscumpărare către un grup militant afiliat al-Qaeda ce operează în Siria şi către oficiali de securitate iranieni.

Această înţelegere, ce s-a consumat în luna aprilie a acestui an, a provocat semnale de alarmă în rândul statelor vecine Qatarului cu privire la rolul acestui stat în finanţarea terorismului într-o zonă marcată de conflicte multiple şi rivalităţi religioase.

„Această sumă uriaşă plătită drept răscumpărare a fost ultima picătură ce a umplut paharul”, a declarat un comentator politic citat de FT. Oficialii de la Doha au negat că finanţează grupurile teroriste din zonă şi au criticat blocada impusă de statele vecine ca „fiind fundamentată pe acuzaţii ce nu au nicio bază în realitate”.

Autoritățile din Qatar nu au dorit să comenteze informaţiile FT, însă publicaţia britanică susţine că o persoană apropiată de oficialii guvernamentali din Qatar a confirmat existenţa acestor plăţi, fără a cunoaşte cu exactitate sumele implicate.

Statul Qatar este unul din aliaţii Statelor Unite din zona Golfului Persic, găzduind o importantă bază militară americană – cu peste 11.000 de soldaţi şi operând ca centru de comandă în ofensiva împotriva ISIS. Este cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate și deține o bogăție imensă, pe bza căreia și-a construit relații privilegiate de la Londra, Washington, până în Tokyo.

Criticii Qatar spun însă că aceste bogății îi împing pe liderii acestui stat să își depășească anvergura diplomatică, și să se amestece constant în afacerile din regiune, folosind televiziunea Al Jazeera și alte rețele de televiziune de limbă arabă ca instrumente de propagandă.

Doha deține și o lungă istorie de afliliere la grupuri controversate, de la rebelii ce activează în regiunea sudaneză Darfur, la talibanii din Afghanistan sau gruparea Hamas din Gaza. Qatar se proiecctează însă ca jucător neutru care poate acționa ca intemediar în conflictele din regiune. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite cred însă că Qatar joacă întotdeauna ”la două capete” și este unul dintre finanțatorii principali ai grupărilor islamiste, cel mai recent în Lbia și Siria.

Iar criticii Qatar spun că plata răscumpărării ostaticilor este o dovadă a acestei duplicități. „Dacă vreţi să înţelegeţi cum finanţează Qatarul grupările jihadiste nu trebuie să vă uitaţi mai departe de înţelegerea de răscumpărare a ostatecilor”, a declarat un lider al opoziţiei din Siria, persoană care a mediat, în trecut, un schimb de ostatici cu o grupare afiliată cu al-Qaeda.

„Şi aceasta nu este singura, este doar una dintr-o serie de astfel de înţelegeri de la începutul războiului”, a completat sursa FT.

Potrivit FT, care scrie în baza unor mărturii obținute de la oficiali implicaţi în această înţelegere, aproape 700 milioane dolari au fost plătiţi unor oficiali iranieni şi unor grupări islamice şiite susţinute de către Iran. Alte 300 de milioane $ ar fi mers către grupări islamiste din Siria, în special către Tahrir al-Sham, o grupare afiliată cu al-Qaeda.

Această întreagă operaţiune ar fi început acum mai bine de un an, în decembrie 2015, când grupul militant ce operează în Irak apropiat de Iran, Kata’eb Hizbollah, i-ar fi răpit pe cei 26 de membrii ai familiei regale a Qatarului.

FT scrie că trei lideri militanţi irakieni au declarat că ostaticii au fost ţinuţi în Iran până când răscumpărarea a fost plătită. Kata’eb Hizbollah are legături apropiate cu Hizbollah, gruparea militantă din Liban, ce luptă alături de forţele fidele preşedintelui Bashar al-Assad.

Financial Times citează două surse diplomatice regionale are afirmă că scopul acestei răpiri a fost obţinerea unei „monede de schimb” în negocierea eliberării mai multor luptători şiiţi, prizonieri în Siria ai grupării Tahrir al-Sham.

Sursele susţin că această înţelegere ilustrează modul în care Qatar finanţează grupările jihadiste din Siria.

Pentru statele din Golf, cea mai importantă problemă este însă susţinerea pe care Qatar o acordă Iran, principalul rival regional al Arabiei Saudite, Teheranul fiind acuzat la rândul său de finanţarea diverselor conflicte din lumea arabă.

Un diplomat occidental a afirmat pentru FT că această înţelegere a oferit acoperirea perfectă pentru politica Qatarului de finanţare a acestor grupări islamiste. „Iranul şi Qatarul au căutat de multă vreme o acoperire pentru acest schimb de ostateci, şi în final au găsit-o”, a afirmat acesta.

De precizat: în luna aprilie 2017, premierul irakian Haidar al-Abadi a declarat că autorităţile irakiene au confiscat sute de milioane de dolari ce ar fi ajuns ilegal în Irak în avioane ale Qatarului. Nu este clar dacă aceste sume de bani fac parte din această tranzacţie sau reprezintă o altă plată. „Toţi aceşti bani au fost aduşi în valize. Vă puteţi imagina cum arată asta?”, spune un oficial irakian pentru Financial Times.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2017

Un raspuns

  1. andrei
    6.6.2017, 8:36 pm

    SUA au o baza militara in Qatar.
    Jocul aparent ambiguu al regatului a reusit sa demonstreze – intre altele – ca Iran sprijina “oficial” terorismul nu numai cu bani ci si logistic gazduind ostateci pe care ii elibereaza dupa ce se confirma plata rascumpararii.
    Parca dl Trump sustinea ca Iranul sprijina terorismul si oficialii iranieni jurau ca nu. Ba bine ca nu.
    Qatar tocmai a produs dovada participarii organizate a Iranului la actiuni teroriste si si-a recuperat si ostaticii.
    Pentru asta a platit un pret. Pentru ca a avut bani.
    O fi Qatar singura ‘finantatoare’ a terorismului sau s-a gasit un pretext care sa acopere alte surse?…
    Cred ca suratele arabe s-au cam grabit blamand Qatar…

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European nu înțelege competențele unor portofolii din noua Comisie și cere lămuriri suplimentare

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult