La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Financial Times: Răscumpărarea de 1 miliard dolari care a înfuriat rivalii Qatarului

de Iulian Soare 6.6.2017

Membri ai miliției Kata’eb Hizbollah, responsabilă cu răpirea grupului din Qatar, la o paradă în Bagdad

Qatar a plătit recent 1 miliard de dolari răscumpărare pentru eliberarea unor membri ai familiei regale răpiţi în Irak, în timpul unei partide de vânătoare, scrie Financial Times, care citează surse implicate în această înţelegere.

Aceste surse afirmă că statele care au decis să rupă relațiile cu Qatar cred că răpirea a fost un pretext pentru a finanța grupări islamiste.

Comandanţi ai unor grupuri militante implicate şi oficiali guvernamentali din regiune au declarat Financial Times că Statul Qatar a plătit miliardul de dolari pentru a asigura eliberarea a 26 de membri a unei expediţii aflate la vânătoare în sudul Irakului şi a aproape 50 de militanţi capturaţi de jihadişti în Siria.

Potrivit surselor, Doha a plătit această răscumpărare către un grup militant afiliat al-Qaeda ce operează în Siria şi către oficiali de securitate iranieni.

Această înţelegere, ce s-a consumat în luna aprilie a acestui an, a provocat semnale de alarmă în rândul statelor vecine Qatarului cu privire la rolul acestui stat în finanţarea terorismului într-o zonă marcată de conflicte multiple şi rivalităţi religioase.

„Această sumă uriaşă plătită drept răscumpărare a fost ultima picătură ce a umplut paharul”, a declarat un comentator politic citat de FT. Oficialii de la Doha au negat că finanţează grupurile teroriste din zonă şi au criticat blocada impusă de statele vecine ca „fiind fundamentată pe acuzaţii ce nu au nicio bază în realitate”.

Autoritățile din Qatar nu au dorit să comenteze informaţiile FT, însă publicaţia britanică susţine că o persoană apropiată de oficialii guvernamentali din Qatar a confirmat existenţa acestor plăţi, fără a cunoaşte cu exactitate sumele implicate.

Statul Qatar este unul din aliaţii Statelor Unite din zona Golfului Persic, găzduind o importantă bază militară americană – cu peste 11.000 de soldaţi şi operând ca centru de comandă în ofensiva împotriva ISIS. Este cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate și deține o bogăție imensă, pe bza căreia și-a construit relații privilegiate de la Londra, Washington, până în Tokyo.

Criticii Qatar spun însă că aceste bogății îi împing pe liderii acestui stat să își depășească anvergura diplomatică, și să se amestece constant în afacerile din regiune, folosind televiziunea Al Jazeera și alte rețele de televiziune de limbă arabă ca instrumente de propagandă.

Doha deține și o lungă istorie de afliliere la grupuri controversate, de la rebelii ce activează în regiunea sudaneză Darfur, la talibanii din Afghanistan sau gruparea Hamas din Gaza. Qatar se proiecctează însă ca jucător neutru care poate acționa ca intemediar în conflictele din regiune. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite cred însă că Qatar joacă întotdeauna ”la două capete” și este unul dintre finanțatorii principali ai grupărilor islamiste, cel mai recent în Lbia și Siria.

Iar criticii Qatar spun că plata răscumpărării ostaticilor este o dovadă a acestei duplicități. „Dacă vreţi să înţelegeţi cum finanţează Qatarul grupările jihadiste nu trebuie să vă uitaţi mai departe de înţelegerea de răscumpărare a ostatecilor”, a declarat un lider al opoziţiei din Siria, persoană care a mediat, în trecut, un schimb de ostatici cu o grupare afiliată cu al-Qaeda.

„Şi aceasta nu este singura, este doar una dintr-o serie de astfel de înţelegeri de la începutul războiului”, a completat sursa FT.

Potrivit FT, care scrie în baza unor mărturii obținute de la oficiali implicaţi în această înţelegere, aproape 700 milioane dolari au fost plătiţi unor oficiali iranieni şi unor grupări islamice şiite susţinute de către Iran. Alte 300 de milioane $ ar fi mers către grupări islamiste din Siria, în special către Tahrir al-Sham, o grupare afiliată cu al-Qaeda.

Această întreagă operaţiune ar fi început acum mai bine de un an, în decembrie 2015, când grupul militant ce operează în Irak apropiat de Iran, Kata’eb Hizbollah, i-ar fi răpit pe cei 26 de membrii ai familiei regale a Qatarului.

FT scrie că trei lideri militanţi irakieni au declarat că ostaticii au fost ţinuţi în Iran până când răscumpărarea a fost plătită. Kata’eb Hizbollah are legături apropiate cu Hizbollah, gruparea militantă din Liban, ce luptă alături de forţele fidele preşedintelui Bashar al-Assad.

Financial Times citează două surse diplomatice regionale are afirmă că scopul acestei răpiri a fost obţinerea unei „monede de schimb” în negocierea eliberării mai multor luptători şiiţi, prizonieri în Siria ai grupării Tahrir al-Sham.

Sursele susţin că această înţelegere ilustrează modul în care Qatar finanţează grupările jihadiste din Siria.

Pentru statele din Golf, cea mai importantă problemă este însă susţinerea pe care Qatar o acordă Iran, principalul rival regional al Arabiei Saudite, Teheranul fiind acuzat la rândul său de finanţarea diverselor conflicte din lumea arabă.

Un diplomat occidental a afirmat pentru FT că această înţelegere a oferit acoperirea perfectă pentru politica Qatarului de finanţare a acestor grupări islamiste. „Iranul şi Qatarul au căutat de multă vreme o acoperire pentru acest schimb de ostateci, şi în final au găsit-o”, a afirmat acesta.

De precizat: în luna aprilie 2017, premierul irakian Haidar al-Abadi a declarat că autorităţile irakiene au confiscat sute de milioane de dolari ce ar fi ajuns ilegal în Irak în avioane ale Qatarului. Nu este clar dacă aceste sume de bani fac parte din această tranzacţie sau reprezintă o altă plată. „Toţi aceşti bani au fost aduşi în valize. Vă puteţi imagina cum arată asta?”, spune un oficial irakian pentru Financial Times.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2017

Un raspuns

  1. andrei
    6.6.2017, 8:36 pm

    SUA au o baza militara in Qatar.
    Jocul aparent ambiguu al regatului a reusit sa demonstreze – intre altele – ca Iran sprijina “oficial” terorismul nu numai cu bani ci si logistic gazduind ostateci pe care ii elibereaza dupa ce se confirma plata rascumpararii.
    Parca dl Trump sustinea ca Iranul sprijina terorismul si oficialii iranieni jurau ca nu. Ba bine ca nu.
    Qatar tocmai a produs dovada participarii organizate a Iranului la actiuni teroriste si si-a recuperat si ostaticii.
    Pentru asta a platit un pret. Pentru ca a avut bani.
    O fi Qatar singura ‘finantatoare’ a terorismului sau s-a gasit un pretext care sa acopere alte surse?…
    Cred ca suratele arabe s-au cam grabit blamand Qatar…

Lăsați un comentariu


Stiri

Finanțele au respins ofertele băncilor pentru finanțarea deficitului – 3 miliarde lei, surplus deja împrumutat împrumutat

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins marți ofertele băncilor aferente unei emisiuni prin care spera să atragă 200 de milioane de euro de pe piața… Mai mult

Stiri

Drone, roboți, supercomputere – industria IT din China la testul coronavirus

Razvan Diaconu

China a investit masiv în ultimele decenii în sectorul tehnologic, iar acum, în fața unei crize majore de sănătate publică, Beijingul apelează la companiile din… Mai mult

Stiri

A 21-a ediție a Burselor JTI pentru Jurnalisti – cei 10 câștigători

Vladimir Ionescu

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști – ediția 2019-2020 a desemnat 10 câștigători care vor participa la stagiul de pregătire în cadrul unor instituții și organizații… Mai mult

Stiri

Un nou agent guvernamental la CEDO – Oana Florentina Ezer

Vladimir Ionescu

Oana Florentina Ezer a fost numită în funcţia de Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu rang de director general în cadrul Ministerului… Mai mult

Europa

Efectul coronavirusului: Piețele financiale globale au intrat pe o tendință de scădere ce pare durabilă

Indicii marilor burse europene și-au ameliorat scăderea, marți, după prăbușirea de luni, dar au intrat pe o tendință de scădere care ar putea dura mai… Mai mult

Stiri

Contractele de credit online nesemnate, titluri executorii: Ce înseamnă asta pentru cei împrumutați?

AVOCATNET

După ce Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat recent faptul că încheierea online a contractelor de servicii financiare (de exemplu, contracte de… Mai mult

Stiri

Studenții SRI, exceptați de la înscrierea în Registrul Matricol – ordin al ministrului Educației

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educației ce-i elimină pe studenții SRI din Registrul Matricol Unic al Universităților din România a fost publicat în Monitorul Oficial. Legea prevede înscrierea… Mai mult