„Am avut o discuţie cu noul preşedintele al ANRE încă de acum trei săptămâni şi am solicitat să facă o analiză asupra cantităţii care se livrează de către sistemul energetic în piaţa reglementată. În prezent, după cum ştiţi, din 56 TWh energie electrică produsă în România, 28 TWh, adică jumătate, sunt livraţi în piaţa reglementată şi acoperă energia electrică furnizată populaţiei, instituţiilor publice, acoperă pierderile din sistem şi mai sunt o categorie de beneficiari din domeniul industrial” – a declarat vineri ministrul formal al Economiei, Daniel Chițoiu, într-o conferință de presă, vorbind despre problema insolvenței Hidroelectrica și despre modificirările care sunt așteptate în piața de energie.
Piața reglementată este formată din din consumatorii casnici, micii consumatori din insudustrie, micile firme și instituțiile publice. Potrivit negocierilor cu FMI, din luna septembrie 2012, 15% din energia consumată pe piața reglementată trebuie să se liberalizeze, urmând ca un calendar al liberalizării să se întindă până în 31 decembrie 2017.
”E posibil ca în septembrie să fie scoasă de pe reglementat o cantitate mai mare de 15%” – a spus, vineri, ministrul Daniel Chițoiu. Cantitatea suplimentară scoasă la ”liberalizat” va rezulta, însă, din analiza pe care o va face ANRE, la cererea insistentă, din ultimele săptămâni, a administratorului judiciar de la Hidroelectrica.
(Citește și: Atenție la Hidroelectrica! Relațiile dintre salvatori sunt asemănătoare cu relațiile dintre devalizatori)
Pe data de 9 iulie 2012, administratorul judiciar de la Hidroelectrica a cerut ANRE o creștere cu 74% a prețului în piața reglementată – adică a micilor consumatori și a populației. Măsura e necesară pentru ca Hidroelectrica să iasă din insolvența pe care a cerut-o în luna iunie, după ce timp de 10 ani a fost ținta sistematică a contractelor preferențiale, de la retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier și primele contracte ale ”băieților deștepți” din 2002, trecând prin renegocierea și prelungirea acestor contracte de către ministrul Adriean Videanu, și până la renegocierea pe care FMI, Banca Mondială și Comisia europeană au cerut-o guvernului Boc în 2011. Potrivit noii cereri a Hidroelectrica, din cei 5,5 TWh de energie care ar trebui furnizați de Hidroelectrica anul acesta în coșul de pe piata reglementata, vor mai ramane circa 4 TWh.
(Citește și: Cum și-au petrecut băieții deștepți criza: Contractele, profiturile și miniștrii lor)
Potrivit calculelor FMI, pierderile pe care le-a înregistrat statul de pe urma acestor contracte preferențiale se ridică la 200-250 de milioane de euro pe an. Astfel încât Hidroelectrica cere acum creșterea prețurilor la consumatorii din piața reglementată, pentru a acoperi din pierderile produse de ”băieții deștepți”, care se află în plin proces de renegociere a contractelor.
(Citește și: Resursele României – cazul Hidroelectrica. Poveste adevărată despre pe cine aș chema eu la Parchet)
Potrivit calendarului oficial al scumpirilor din energie, Românie trebuie să înceapă liberalizarea piețelor și la gaz și la curent electric din anul 2012. Gradul de liberalizare a pieței trebuie să crească progresiv, pentru a nu fi o povară suplimentară, îndeosebi pentru micii consumatori, într-o perioadă de criză. Un mare ajutor în această liberalizare treptată ar fi trebuit să-l dea Hidroelectrica – companie strategică a României unde energia electrică se produce la cel mai mic preț, fapt care echilibrează coșul energetic național. Potrivit declarațiilor ministrului, Hidroelectrica grăbește liberalizarea pieței, nu ajută calendarul.
Punctul strategic al industriei energetice românești, pe care economia ar trebui să se bazeze în perioada de criză, se află, însă, în insolvență – fiind cel mai mare și mai valoros activ al statului român (aproximativ 3 miliarde de euro) aflat în această situație.
În plus, Comisia Europeană a demarat 5 anchete privind contractele preferențiale ale ”băieților deștepți”, iar declararea insolvenței lasă aceste anchete suspendate: Comisia anunțase că neregulile vor fi sancționate cu plata retroactivă a pierderilor provocate statului de către aceste contracte.
Din această cauză, politicienii de toate culorile se acuză între ei, fără să fie, însă, foarte fermi în a sesiza justiția, tocmai pentru că toate guvernele au avut față de contractele preferențiale care au devalizat Hidroelectrica o atitudine duplicitară: PSD a inventat în 2002 aceste contracte, cu care a achitat o retehnologizare la fel de controversată, sub ministeriatul lui Dan Ioan Popescu din guvernarea Năstase, pe când actualul premier era șef al corpului de control al fostului prim-ministru. Situația a fost rostogolită de-a lungul tuturor guvernelor (mai ales că acele contracte fuseseră semnate pe o perioadă de 10 ani, iar clauzele le făceau imposibil de reziliat) până în ministeriatul lui Adrian Videanu, care a crescut puțin aceste contracte, dar le-a prelungit până în 2018.
Împingerea în insolvență a companiei de către guvernul Ponta a creat alte permise pentru renegociarea acestor contracte, însă a ridicat și alte probleme specifice insolvenței unui asemenea activ. în plus, calculele par să arate că prețurile din noile contracte ale băieților deștepți nu acopreă și factura piererilor din ultimii 10 ani, care trebuie preluată și de micii consumatori.
Urmărește-ne pe Google News
5 răspunsuri
Bun articol, ca intreaga serie, de altfel.
Insa concluzia, exprimata si in titlu, imi pare cumva hazardata.
„Astfel încât Hidroelectrica cere acum creșterea prețurilor la consumatorii din piața reglementată, pentru a acoperi din pierderile produse de ”băieții deștepți”, care se află în plin proces de renegociere a contractelor.”
La drept vorbind, nu e deloc clar daca legatura cauzala sugerata de paragraful de mai sus chiar exista.
Atata vreme cat Hidro varsa in cosul reglementat energie la jumatate din costurile de productie, solicitarea de a fi crescut acest pret macar pana la nivelul costurilor e de bun simt si n-ar avea nevoie de justificari suplimentare.
Pana una-alta, eu vad cele doua probleme mai degraba paralele si nu secventiale, derivand una dintr-alta.
Pare intr-adevar aproape imposibil de crezut, dar poate ca totusi s-a pricopsit si Hidro cu un quasi-management decent. In fond, pana foarte de curand nimeni n-ar fi crezut ca vreun „peste mare” al coruptiei romanesti va ajunge vreodata dupa gratii, toti ziceam ca e doar circ si fum… si iata ca s-a putut.
Continuarea programelor impuse de FMI,pentru cresterea preturior la resursele de energie, sunt motive pentru a nu mai merge la vot. Reprezentantii care vor sa le oferim voturile actioneaza impotriva majoritatii populatiei.In cazul in care energia electrica era valorificata in sectiile de productie care au fost desfiintate in marea lor majoritate, atunci nu s-ar fi mai impus cresterea pretului pentru energie.
@Andrei. (Ne)mersul la vot la referendum n-are nicio legatura cu subiectul nostru. Povestea asta cu angajamentele de liberalizare a pietei energiei este mult mai veche decat actuala ciorovaiala si a fost asumata si de Basescu, si de toate guvernele de vreo 10 ani incoace (ca au tot amanat aplicarea ei, asta-i alta poveste).
Indiferent ca de la toamna o sa avem guvern full-option USL, cu sau fara Basescu la Cotroceni, sau, dimpotriva, va face dreapta vreun comeback spectaculos, liberalizarea asta a pietei oricum se va intampla.
Doi, treaba cu valorificarea energiei in sectii de productie etc., ar putea sta in picioare doar intr-o economie cu proprietar unic, care poate decide cum sa manipuleze preturile in interiorul uriasului holding Romania, Inc., unde sa faca profit si unde pierdere etc.
Altfel, intr-o firma oarecare (chit ca se cheama Hidroelectrica si are ca actionar majoritar statul) nu ai nicio justificare economica sa vinzi atat de mult sub costuri, pentru perioade lungi samd.