fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Comisia Europeană a început 5 investigaţii pe contractele de energie ale “băieţilor deştepţi”

de Vladimir Ionescu 25.4.2012

“Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (…) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date“, se arată într-un comunicat al Comunicat al Comisiei Europene făcut public miercuri.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, unele au fost prelungite în anii 2008-2009 şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Aproximativ 70 % din energia produsă de Hidroelectrrica (având cel mai scăzut cost de producţie) este vândută prin contracte directe, semnate pe lângă piaţa de energie şi la preţuri mult sub media pieţei.

(Citeşte şi: Cum au petrecut băieţii deştepţi criza: Profiturile şi miniştrii lor)

Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.

Situaţia a atras atenţia autorităţilor europene de mai multă vreme, iar statul român este suspectat de subvenţie mascată: statul le vinde băieţilor deştepţi , prin Hirdoelectrica, energie ieftină, sub preţul pieţei, şi cumpără prin companiile sale, de la aceiaşi “băieţi deştepţi” energie mai scumpă, la preţul pieţei.

“Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

“Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atât de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piaţa internă”, a declarat în comunicat vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia.

FMI apreciază prejudiciul pe care contractele cu băieţii deştepţi îl aduce statului: aproximativ 250 de milioane de euro anual

La sfârşitul anului trecut Hidroelectrica a început, la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), să renegocieze aceste contracte. Compania a cerut beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor, în caz contrar urmând să reziliere acordurile. Potrivit avertizărilor făcute de Jeffrey Franks, reprezentantul FMI în România, statul e prejudiciat prin aceste contracte cu o sumă cuprinsă între 200 şi 250 de milioane de euro anual.

Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfârşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămână, că negocierile sunt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul “undeva după Paşte”.

Chiar dacă unele dintre aceste contracte au fost încheiate înainte de aderarea României la UE, în 2007, CE are competenţa de a investiga preţurile la care vinde Hidroelectrica, se spune în comunicat.

CE arată că acordurile dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie, unele contracte datând din 2004, precum şi contractele între Hidroelectrica şi doi producători industriali au fost încheiate la preţuri care “par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă”.

Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care par a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă.

În comunicatul CE sunt menţionate contractele semnate de Hidroelectrica cu producătorul de aluminiu Alro Slatina şi cu combinatul siderugic ArcelorMittal Galaţi.

Alro are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru achiziţia a 3 TWh de energie electrică anual (aproximativ 5% din consumul naţional – n.r.) la un preţ “foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica”. Acest preţ este indexat anual, pe baza cotaţiei internaţionale a aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME).

Hidroelectrica a încheiat în 2009 şi 2010 două contracte cu ArcelorMittal Galaţi. Ambele acorduri au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM, însă CE consideră că preţurile “par să se situeze sub nivelul pieţei”.

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.

În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.

“Aşadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aceste contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenţii au trebuit să plătească preţurile practicate pe piaţă”, precizează CE.

Almunia declara luna octombrie 2011, la Bucureşti, că la nivelul CE se analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.

Surse apropiate disucţiilor au declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că Hidroelctrica va rezilia cele mai multe dintre contractele directe de vânzare a energiei încheiate cu mai mulţi traderi şi furnizori de energie, decizia urmând să fie anunţată în această săptămă.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, şi acoperă aproximativ 30% din consumul de energie la nivel naţional.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll București: 47,2% Nicușor Dan, 39% Gabriela Firea. PNL și USR-PLUS câștigă 4 din cele 6 sectoare

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,2%, Gabriela Firea – 39% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Sondajul a… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult

Europa

Ciocniri armate între Armenia și Azerbaijan: Turcia a anunțat că sprijină Azerbaidjanul. Bogdan Aurescu: Evoluția situației este tulburătoare

Iulian Soare

Ciocniri armate între forțele azere și cele armene au izbucnit duminică, ca urmare a reaprinderii conflictului privind regiunea Nagorno-Karabakh, disputată de cele două țări. Armenia… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de pacienți Covid-19 în terapie intensivă, de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Duminică 27 septembrie, la terapie intensivă sunt internați 535 de pacienți infectați cu noul coronavirus (COVID – 19), cel mai mare număr de pacienți în… Mai mult

Europa

Referendum: Elvețienii au respins proiectul împotriva liberei circulații a în UE

Iulian Soare

Alegătorii elvețieni au respins într-o mare proporție  încercarea unui partid de dreapta de a determina renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană care permite libera circulație… Mai mult

Stiri

CNN – analiză: China crește agresivitatea pretențiilor teritoriale și sporește tensiunile din Asia

Iulian Soare

De la preluarea puterii în 2012, președintele chinez Xi Jinping a contribuit la consolidarea poziției Chinei ca superputere globală și a promovat o politică externă… Mai mult

Stiri

Locurile de muncă – un bilanț în 2019: Sănătatea câștigă salariați pe fondul majorării de venituri, dar din Educație continuă să plece oameni

Raluca Florescu

Deși a condus topul majorărilor salariale în 2019, Educația a continuat să piardă angajați. Nu același lucru se poate spune despre sistemul sanitar, unde numărul… Mai mult