Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Comisia Europeană a început 5 investigaţii pe contractele de energie ale “băieţilor deştepţi”

de Vladimir Ionescu 25.4.2012

“Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (…) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date“, se arată într-un comunicat al Comunicat al Comisiei Europene făcut public miercuri.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, unele au fost prelungite în anii 2008-2009 şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Aproximativ 70 % din energia produsă de Hidroelectrrica (având cel mai scăzut cost de producţie) este vândută prin contracte directe, semnate pe lângă piaţa de energie şi la preţuri mult sub media pieţei.

(Citeşte şi: Cum au petrecut băieţii deştepţi criza: Profiturile şi miniştrii lor)

Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.

Situaţia a atras atenţia autorităţilor europene de mai multă vreme, iar statul român este suspectat de subvenţie mascată: statul le vinde băieţilor deştepţi , prin Hirdoelectrica, energie ieftină, sub preţul pieţei, şi cumpără prin companiile sale, de la aceiaşi “băieţi deştepţi” energie mai scumpă, la preţul pieţei.

“Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

“Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atât de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piaţa internă”, a declarat în comunicat vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia.

FMI apreciază prejudiciul pe care contractele cu băieţii deştepţi îl aduce statului: aproximativ 250 de milioane de euro anual

La sfârşitul anului trecut Hidroelectrica a început, la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), să renegocieze aceste contracte. Compania a cerut beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor, în caz contrar urmând să reziliere acordurile. Potrivit avertizărilor făcute de Jeffrey Franks, reprezentantul FMI în România, statul e prejudiciat prin aceste contracte cu o sumă cuprinsă între 200 şi 250 de milioane de euro anual.

Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfârşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămână, că negocierile sunt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul “undeva după Paşte”.

Chiar dacă unele dintre aceste contracte au fost încheiate înainte de aderarea României la UE, în 2007, CE are competenţa de a investiga preţurile la care vinde Hidroelectrica, se spune în comunicat.

CE arată că acordurile dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie, unele contracte datând din 2004, precum şi contractele între Hidroelectrica şi doi producători industriali au fost încheiate la preţuri care “par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă”.

Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care par a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă.

În comunicatul CE sunt menţionate contractele semnate de Hidroelectrica cu producătorul de aluminiu Alro Slatina şi cu combinatul siderugic ArcelorMittal Galaţi.

Alro are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru achiziţia a 3 TWh de energie electrică anual (aproximativ 5% din consumul naţional – n.r.) la un preţ “foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica”. Acest preţ este indexat anual, pe baza cotaţiei internaţionale a aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME).

Hidroelectrica a încheiat în 2009 şi 2010 două contracte cu ArcelorMittal Galaţi. Ambele acorduri au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM, însă CE consideră că preţurile “par să se situeze sub nivelul pieţei”.

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.

În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.

“Aşadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aceste contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenţii au trebuit să plătească preţurile practicate pe piaţă”, precizează CE.

Almunia declara luna octombrie 2011, la Bucureşti, că la nivelul CE se analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.

Surse apropiate disucţiilor au declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că Hidroelctrica va rezilia cele mai multe dintre contractele directe de vânzare a energiei încheiate cu mai mulţi traderi şi furnizori de energie, decizia urmând să fie anunţată în această săptămă.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, şi acoperă aproximativ 30% din consumul de energie la nivel naţional.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult