Refugiaţii rohingya au dat în judecată Facebook şi cer despăgubiri de 150 de miliarde de dolari de la reţeaua de socializare, întrucât aceasta a permis difuzarea mesajelor de ură ce vizează această minoritate etnică.
Plângerea a fost depusă la o instanţă din California și pornește de la acuzația că algoritmii folosiţi de Facebook au favorizat dezinformarea şi ideologiile extremiste ce au dus la acțiuni violente în lumea reală. „Facebook-ul este ca un robot programat cu o singură misiune: să se dezvolte”, scriu reclamanţii.
„Realitatea de netăgăduit este că extinderea Facebook, alimentată de ură, diviziune şi dezinformare, a lăsat în urma sa sute de mii de vieţi rohingya devastate”, se arată în sesizare, document consultat de AFP, agenție preluată de Agerpres.
Cei mai mulţi dintre rohingya, o minoritate etnică musulmană, s-au refugiat în Bangladesh începând cu 2017, după ce au fugit de o campanie violentă de represiune în Myanmar, ţară predominant budistă în care sunt consideraţi clandestini, deşi sunt acolo, în multe cazuri, de câteva generaţii. Refuzând să se întoarcă în Myanmar dacă nu li se garantează securitatea şi drepturi egale, refugiaţii trăiesc în colibe improvizate şi în condiţii insalubre.
Mulţi Rohingya care au rămas în Myanmar nu beneficiază de cetăţenie şi sunt ţinta violenţelor comunitare şi ale discriminării din partea juntei de guvernământ.
Plângerea colectivă depusă luni la San Francisco susţine că algoritmii Facebook împing anumite profiluri de utilizatori spre grupuri şi mai extremiste, o situaţie ideală pentru „conducătorii şi regimurile autocratice”.
Organizaţii care apără drepturile omului au criticat de mult timp Facebook pentru că nu s-a implicat suficient în lupta împotriva dezinformării şi a informaţiilor false.
Chiar şi atunci când platforma este alertată asupra conţinutului de ură, ea nu acţionează, dau asigurări unii critici, care susţin că astfel de situaţii conduc la persecutarea minorităţilor şi poate chiar afecta rezultatul unor alegeri.
Frances Haugen, o avertizoare de integritate care a părăsit Facebook în luna mai şi a denunţat practicile fostului său angajator, a declarat în faţa Congresului că reţeaua, a cărei companie-mamă a fost redenumită recent Meta, alimentează „violenţa etnică” în unele ţări.
Conform legislaţiei americane, este puţin probabil ca Facebook să fie considerat responsabil pentru mesajele postate de utilizatorii săi. Pentru a evita această capcană legală, plângerea rohingya evidenţiază faptul că legislaţia din Myanmar, care nu oferă nici un fel de protecţie de acest fel, ar trebui să aibă prioritate.
Urmărește-ne pe Google News
