Extindere istorică a BRICS – Iran, Argentina, Egipt, Etiopia, Arabia Saudită şi EAU intră în organizație

Grupul BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – a acceptat intrarea în această organizație economică a încă șase state. Iranul, Argentina, Egiptul, Etiopia, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU) vor parte din BRICS începând cu 1 ianuarie 2024, în contextul în care grupul vrea să-şi extindă influenţa în lume.

„Această extindere a numărului de membri este istorică”, a declarat președintele Chinei, Xi Jinping, citat de Reuters. Beijingul a fost principalul promotor al extinderii, iar decizia luată la summitul din Johanesburg poate fi considerată o victorie a lui Xi Jinping.

„Avem un consens cu privire la prima fază a acestui proces de extindere și vor urma alte faze”, a spus Ramaphosa într-o conferință de presă, anunțând trimiterea invitațiilor oficiale.

Ramaphosa și președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, au lăsat să se înțeleagă că procesul va continua.

Lula a afirmat în conferință că promisiunile globalizării au eșuat, adăugând că este momentul revitalizării cooperării cu țările în curs de dezvoltare, întrucât „există riscul unui război nuclear”, aluzie la tensiunile tot mai mari dintre Rusia și Occident din cauza conflictului din Ucraina.

Rusia și China au forțat extinderea

Inițial, Brazilia se opusese extinderii, pe considerentul că trebuie lucrat la criterii si de teamă să nu-și diminuee influența. Obiecții similare a avut India.

Însă China și Rusia au convins membrii că e un moment bun pentru lărgire.

Deși găzduiește aproximativ 40% din populația lumii și un sfert din Produsul Intern Brut global, eșecul membrilor BRICS de a stabili o viziune coerentă pentru bloc a făcut ca organizația să joace la nivel global un rol politic și economic mult inferior potențialului său.

Procesul de decizie în BRICS necesită unanimitate.

Peste 40 de țări și-au exprimat interesul să se alăture BRICS, spun oficialii sud-africani. Dintre ele, aproape 20 au cerut oficial să fie admise.

Angajament pentru ”reechilibrarea ordinii mondiale”

Ca o reflectare a influenței tot mai mari a blocului, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a participat la anunțul de extindere de joi.

El s-a referit la solicitarea repetată a BRICS pentru reforme ale unor instituții internaționale precum Consiliul de Securitate al ONU, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, afirmând că structurile de guvernanță globală „reflectă lumea de ieri”.

„Pentru ca instituțiile multilaterale să rămână cu adevărat universale, ele trebuie să se reformeze pentru a reflecta puterea și realitățile economice de astăzi. În absența unei astfel de reforme, fragmentarea este inevitabilă”, a spus Antonio Guterres.

Potențialul BRICS în economia mondială

În ultimele două decenii, am asistat la o schimbare profundă în peisajul economic și geopolitic global, deoarece ascensiunea națiunilor BRICS a introdus o contrapondere tot mai mare la dominația tradițională a G7.

Începând de marți, liderii Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei și Africii de Sud se întâlnesc la Johannesburg, Africa de Sud, pentru cel de-al 15-lea summit anual BRICS, posibila extindere a blocurilor fiind unul dintre punctele de discuție pe ordinea de zi.

După cum subliniază Statista, pentru o lungă perioadă de timp, G7, (Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Germania, Franța, Italia și Japonia), a dominat economia globală și în luarea deciziilor. Cu toate acestea, pe măsură ce națiunile BRICS au cunoscut o creștere și o dezvoltare economică rapidă, influența și ambiția lor colectivă au început să crească.

Ascensiunea spectaculoasă a economiei Chinei, în special, a remodelat lanțurile globale de comerț, investiții și aprovizionare. Performanța producției industriale a țării, piața masivă de consum și creșterea determinată de inovație au propulsat-o în prim-planul economiei globale. În timp ce India este încă cu câțiva pași în urmă, populația sa numeroasă și industria IT o poziționează bine pentru a deveni a doua superputere economică a blocului. Între timp, Rusia, Brazilia și Africa de Sud nu au îndeplinit așteptările, ponderea lor din PIB-ul global (la paritatea puterii de cumpărare) scăzând de fapt în ultimele două decenii.

În ciuda faptului că cele trei state menționate mai sus nu au reușit să își atingă PIB-ul potențial, cele cinci țări BRICS au depășit G7 în ceea ce privește PIB-ul lor combinat în 2020. Acesta este calculat la paritatea puterii de cumpărare, adică ajustat pentru diferențele puterii de cumpărare. Potrivit FMI, blocul va reprezenta 32,1% din PIB-ul global în acest an, de la doar 16,9% în 1995 și mai mult decât ponderea G7 de 29,9%.

Avansul țărilor BRICS, deși nu lipsit de provocări și disparități în cadrul grupului, a condus la cereri sporite pentru o guvernare globală mai incluzivă și mai reprezentativă, adăugând mai multă greutate vocilor care se abat de la politicile modelate de G7 condus de Occident.

****