Deficitul bugetar după primele patru luni din acest an s-a situat la doar 0,28%, cu mult sub valoarea de 1,19% consemnată pentru aceeași perioadă din 2013.
Însă, în pofida creșterii economice, veniturile au scăzut ca pondere în PIB iar cheltuielile s-au diminuat cu un punct procentual din PIB, contracție relativ însemnată pentru o treime din an.
Așadar, majorarea veniturilor bugetare dacă se iau valorile nominale (în lei la valoarea lor curentă) este doar aparentă (datele de la Finanțe arată un plus de circa circa trei miliarde lei sau 4,4% în termeni nominali). Explicația constă în ritmul de creștere situat sub cel al PIB, ceea ce arată că încasările nu țin pasul cu avansul economiei.
Pe partea de cheltuieli, diminuarea a fost localizată cu precădere pe zona cheltuielilor de capital (-42,4% !) și cea a cheltuielilor de personal (-4,4% în termeni nominali).
Au scăzut ca pondere în PIB atât sumele alocate pentru proiecte cu finanțare rambursabilă ( de la 0,4% la 0,2% din PIB sau -61,7% în termeni nominali) cât și cele aferente programelor cu finanțare nerambursabilă (de la 0,5% la 0,4% din PIB sau -18,7% nominal).
Scad cheltuielile cu marile investiții – cresc cele pentru achiziția de bunuri și servicii
Practic, echilibrarea bugetară excesivă (efectuată înaintea vizitei de evaluare a FMI) a privat de o parte însemnată din bani investițiile în obiective de importanță națională, de pildă programul de autostrăzi.
Singurul capitol la care sumele cheltuite au crescut atât nominal cât și ca pondere în PIB a fost cel al cheltuielilor pentru bunuri și servicii (+7,3%, respectiv de la 1,7% la 1,8% din PIB).
Această majorare apare ca bizară în contextul diminuării sumelor alocate pentru proiectele derulate cu fonduri europene și pe fondul diminuării relative a încasărilor. Ea a anulat, de fapt, beneficiul reducerii dobânzilor achitate la datoria publică (-3,1%, de la 0,7% la 0,6% din PIB), urmare a îmbunătățirii percepției piețelor internaționale asupra României.
Tot bizară este și creșterea excedentului bugetului centralizat al unităților adiministrativ-teritoriale ( date fiind necesitățile comunităților locale și imperativul de a angaja lucrări de la începutul anului pentru a mai avea și timp pentru finalizarea lor). Acesta a crescut de la 1.638,5 milioane lei după primele 4 luni din 2013 la 2.490,1 milioane lei după primele 4 luni din 2014 (de la 0,26% din PIB la 0,38% din PIB)
Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat se remarcă scăderea gradului de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite prin lege până la aproximativ 73% în ambele cazuri. Din acest motiv, bugetul asigurărilor sociale a necesitat subvenții de la bugetul de stat de circa 4,8 miliarde lei pentru a se asigura plata pensiilor.
Alt miliard de lei a trebuit dat din bugetul de stat pentru sănătate. Aceste subvenții, impuse de gradul insuficient de colectare a veniturilor, au fost cauza directă a expandării deficitului bugetului de stat până la 0,94% după prima treime a anului în curs. Iar asta în condițiile actualelor cote de impunere la sigurări sociale și la sănătate.
De aceea, reducerea promisă a cotelor de impozitare pe partea de asigurări sociale nu se poate face fără a lărgi gaura acoperită din bugetul de stat ( deja extinsă la peste un sfert din necesar). Simultan, cotele pentru sănătate (insuficient de mari după reducerea hazardată de la 14% la 10,7% din perioada de euforie economică) obligă la introducerea coplății.
Poate că ar fi utilă explicarea către populație a faptului că pensiile fac cât fac iar sănătatea face cât face, cu taxarea de rigoare. Asta în loc să se umfle artificial impozitele și taxele pentru a face față netransparent obligațiilor asumate prin transferuri ulterioare de la bugetul mare al statului, care grevează asupra investițiilor și mediului de afaceri.
2 răspunsuri
Dupa mine nu e rau deloc 0,28%. Anualizat ar da sub 1%. Am intra chiar in deficitul structural admis.
Cat priveste cei +7,3% la bunuri si servicii, daca sunt doar din cauza reducerii arieratelor la medicamente este OK.
Desi au scazut procentual (ca pondere din PIB) au crescut totusi nominal atat impozitul pe profit(crescand probabil si rata naturala de profit datorata micsorarii defictului de cerere), cat si TVA-ul colectat, datorat tot dinamicii bune a defictului de cerere. Este un fenomen global, accenntuat la noi poate tocmai din cauza ca am cazut mai mult in criza, avand un gap mai mare de recuperat.
Desigur pare sa se adnceasca problema defictului la fondurile de pensii si sanatate… „compensate” prin jumulirea mai tare a companiilor, fie ca e vorba de taxa pe stalp, fie de impozitul pe venitul agro, sau de majoarea accizelor( avem un plus de 1 mld aici)
Se pare ca asta este strategia: incercam sa ne incadram in compactul fiscal_e bine-dar pe seama cresterii ratei de taxare si scaderea investitiilor-e naspa.
Efectele scaderii investitiilor cred ca nu se vor simti la fel de acut ca in perioda de criza, fiind posibil sa creasca ISD-ul.
Una peste alta acel 0,28% cred ca este foarte bun, nu mai vreau sa aud de „duduire” fara sa ne uitam si la alti indicatori.
P.S.Ar fi interesant cat a ajuns rata implicita la TVA, daca s-a micsorat furtul prin returnari frauduloase, sau cresterea incasarilor este datorata exclusiv cresterii consumului.
bine punctat Mircea…dar deficitul mereu creste puternic in ultimele 3-4 luni ale anului si sa nu uitam ca avem anul acesta si o campanie prezidentiala.Sper doar sa nu tinem deficitul sub control prin taierea banilor pentru investitii ca asa nu avem nici un viitor.De ce au crescut cheltuielile cu asistenta sociala?