Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Execuția pe 2015 – același păgubos obicei: Cheltuielile lăsate pe ultima lună. Noutăți față de anul precedent

de Marin Pana 29.1.2016

executie-bugetaraBugetul general consolidat a încheiat 2015 cu un deficit pe execuția cash de 1,47% din PIB estimat, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Rezultatul anual este cel mai bun din ultimii ani dar în excuția pe luna decembrie s-a înregistrat un nou record negativ în privința deficitului pe ultima lună a anului, nu mai puțin de 2,23% din PIB.

În virtutea unui obicei nefast, care s-a tot repetat în pofida angajamentelor luate în mod repetat de a distribui uniform banii pe parcursul anului și de a angaja la timp sumele necesare pentru achitarea investițiilor în curs, statul român a ”reușit” contraperformanța de a cheltui în decembrie anul trecut 15,7 miliarde lei (3,5 miliarde de euro) mai mult decât a încasat.

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Rezultatele excuției bugetare sunt prezentate mai jos, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat pentru anul trecut la 704.542 milioane lei și utilizat de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul.

De reținut, bugetul de stat înseamnă cam 45% din cel general consolidat pe partea de venituri și aproximativ 51% din cheltuieli, adică reprezintă mai puțin de jumătate din bugetul public total.

Trebuie menționate și subvențiile care au trebuit acordate de la bugetul de stat pentru a echilibra alte bugete importante din compunerea bugetului general consolidat, cel al asigurărilor sociale (către care s-au dus 18.363,7 milioane lei sau 2,61% din PIB) și cel al sănătății ( alte 2.229,6 milioane lei sau 0,32% din PIB).

Aici găsim și explicația faptului aparent paradoxal că deficitul bugetului de stat, care intră în componența bugetului general consolidat, a fost semnificativ mai mare decât al acestuia din urmă ( 19,5 miliarde lei sau 2,77% din PIB, adică aproape dublu față de cele 10,4 miliarde lei sau 1,47% din PIB ale soldului final al execuției făcute de finanțele publice).

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de numai 66,4% față de 74,2% în anul anterior.

Simplificat, asta înseamnă că la fiecare doi lei strânși din impozitele strânse pentru plata pensiilor statul a cheltuit trei lei pentru plata lor. Leul diferență provenind din alte dări precum impozitul pe venit sau TVA, achitate inclusiv de către pensionari.

Bugetul sănătății a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 82,7 %, în creștere față de anul precedent, când s-a situat la doar 76,5%. Diferența a venit din accize ( taxa pe viciu, practicată la tutun și alcool) și subvenții acordate tot de la bugetul de stat. Un leu din șapte a venit pe această filieră, din cauza sumelor insuficiente adunate din impozitul cu destinație clară pentru sănătate.

Una peste alta, trebuie remarcată opțiunea strategică făcută de guvernanți. Aceștia au preferat să expandeze subvenționarea (electorală) a pensiilor și au restrîns sumele dirijate către sistemul public de sănătate. Adică au preferat să majoreze deficitul din sistemul de pensii pe seama afectării calității serviciilor medicale (altminteri destinate în majoritate tot pensionarilor).

Totul cu limitarea drastică a investițiilor la bugetele locale, ținute nemțește, din scurt ( -0,11% din PIB). Ceea ce a condus la neajunsuri majore de infrastructură (școli, spitale, străzi, locuri de parcare) etc. și la pierderea unor importante fonduri europene pentru dezvoltare regională, care nu au mai putut fi accesate în lipsa finanțării locale cu numai 5 – 15% din suma necesară.

Nou record la taxe

Dacă se face raportarea la PIB, se observă stabilirea un nou record al încasărilor la bugetul general consolidat, care au depășit precedentul maxim din 2012 (vezi tabelul). Pe partea de cheltuieli, s-a produs o modificare importantă de trend. După patru ani de scădere consecutivă a cheltuielilor, a crescut ponderea acestora în PIB, excepție notabilă făcând cheltuielile pentru sănătate ( de la 3,4% la 3,3% din PIB).

tabel3Fapt notabil, rezultatul final al execuției bugetare de anul trecut este mai bun chiar decât cel din 2006, ultimul an de dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Este pentru al patrulea an în care deficitul public se încadrează (lejer) în limita de 3% stabilită la Maastricht.

Rămânem, însă, foarte departe de media europeană la încasări și cheltuieli bugetare, medie situată undeva la 45% și, respectiv, 48% din PIB.

Venituri şi cheltuieli – noutăți

Pe partea de venituri, ar fi de notat creșterea încasărilor din TVA de la 7,6% din PIB la 8,1% din PIB, în pofida reducerii cotei legale de impozitare.

Ponderea accizelor a urcat și ea ușor, de la 3,3% la 3,7% din PIB.

Ușoara creștere a ponderii impozitelor pe profit (de la 1,8% la 2,0% din PIB) a fost însoțită de o creștere similară a impozitului pe salarii şi venit (de la 3,5% la 3,8% din PIB).

În schimb, componenta cea mai importantă a veniturilor statului, contribuțiile de asigurări, s-a redus de la 8,6% la 8,2% din PIB.

Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate au fost de aprope 17 miliarde lei (2,4% din PIB), cu 49,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au urcat de la 2,2% din PIB la 3,4% din PIB, pe fondul unei creșteri nominale de la 14,82 miliarde lei la 24,07 miliarde lei.

Pe partea de cheltuieli, cea mai importantă a fost stagnarea localizată pe zona cheltuielilor de capital (investițiile)|, echivalentă cu 2,6% din PIB.

Deși s-au majorat cu aproape două miliarde de lei, alocările pentru personal au scăzut ușor în termeni relativi (de la 7,5% la 7,4% din PIB) și s-au menținut peste pragul de 7% stabilit anterior drept limită superioară.

tabel4

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Sumele achitate în contul cu dobânzilor la creditele contractate s-au redus ușor, dar au ajuns să reprezinte 92% din deficitul public.

Practic, în 2015, românii ar fi cheltuit aproape exact cât au achitat taxe, dacă nu ar fi fost datoria externă.

Sumele pentru bunuri și servicii s-au diminuat și ele de puțin ca pondere în PIB, deși au crescut în termeni nominali.

În fine, cea mai importnată componentă a cheltuielilor statului, asistența socială, a beneficiat de aproape cinci miliarde de lei în plus. Ponderea ei în PIB a crescut cu o zecime de punct procentual, de la 10,7% la 10,8%, ceea ce înseamnă că îmbunătățirea protecției socială a depășit posibilitățile generate de creșterea economică, altmineri destul de consistentă (preliminată la 3,6 %) .

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.1.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult

Stiri

Guvernul ia în considerare interzicerea exportului de lemn în spațiul extracomunitar

Mariana Bechir

Guvernul ia în calcul interzicerea exporturilor de bușteni în țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a declarat, la Digi24, ministrul mediului Costel Alexe.… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății caută soluții pentru concedierea angajaților din spitale care primesc șpagă

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, nu crede că există “o soluţie magică” pentru eradicarea mitei pe care pacienţii o dau cadrelor medicale, ci trebuie adoptate modele… Mai mult