vineri

28 ianuarie, 2022

Execuția la 9 luni: Pe ce s-a dus deficitul – cu 10 miliarde mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2017

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 octombrie, 2018

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2018 a crescut cu aproape 10 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la 16,8 miliarde lei (1,77% din PIB-ul estimat), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Pe primele 9 luni din 2017 se consemnase un minus de circa 6,8 miliarde de lei (0,79% din PIB).

Rezultatul pe parcursul lunii septembrie a fost de aproape opt ori mai slab faţă de aceeaşi lună a anului precedent, procentajul de creştere a deficitului bugetar pe primele trei trimestre fiind şi el semnificativ mai mare (+124%). Spaţiul rămas pentru încadrarea în procentajul ţintă de  2,97% din PIB s-a îngustat considerabil faţă de anii precedenţi.


Rata de creştere a veniturilor bugetare (+13,6%, ritm în uşoară scădere după cel de 13,7% consemnat după primele opt luni) a fost mai mult decât triplă în raport cu creşterea economică estimată pe prima jumătate a anului (4,1% brut). Din păcate, majorarea cheltuielilor a fost cam de patru ori şi jumătate mai mare (18,4%), de unde şi contribuţia exclusivă a avansului acestora la majorarea deficitului bugetar.

Deşi încasările din taxe şi impozite au crescut cu 24,5 de miliarde de lei (de la 21% din PIB la 21,7% din PIB), cheltuielile publice s-au majorat cu circa 34,5 de miliarde de lei (de la 21,8% din PIB la 23,5% din PIB). Astfel, problema deficitului majorat pe anul în curs apare localizată exclusiv pe creşterea de cheltuieli şi nu pe rezultatele înregistrate la venituri.

Impozitul pe profit este singura categorie mai importantă de venituri bugetare la care majorarea nominală nu a reuşit să acopere inflaţia. La o creştere nominală de doar 3% şi un nivel al inflaţiei anuale rămas în septembrie 2018 la peste 5%, s-a produs o scădere semnificativă a ponderii banilor sumelor intraţi pe această cale la buget (de la 5,9% la 5,3% în total încasări).

Excedentul instituţiilor de stat integral sau parţial autofinanţate a crescut brusc


Datele din bugetul general consolidat arată un nivel al deficitului bugetului de stat cu mult peste cel total (-2,62% sau peste 47% ca sumă nominală) şi o compensare în uşoară creştere din partea excedentului tradiţional al bugetelor locale. Excedent ce a crescut în septembrie 2018 spre 2 miliarde lei.

La această sumă importantă s-a adăugat creşterea bruscă (de două ori şi jumătate doar în ultima lună) a excedentului instituţiilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Acesta a ajuns la peste un miliard şi jumătate de lei sau 0,16% din PIB şi este menit să amelioreze rezultatul deficitului de ansamblu.

Subvenţiile necesare de la bugetul de stat pentru a putea asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale (pentru plata pensiilor) au crescut la 4,77 miliarde de lei, în timp ce sumele alocate similar pentru sănătate (utile cu precădere tot pentru persoanele care beneficiază de pensii) s-au păstrat aproximativ la nivelul din luna precedentă (0,8 miliarde de lei).

Aproape 13 miliarde de lei în plus la cheltuielile de personal

Câte 37% din cele 26,4 miliarde de lei cheltuite în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au dus pentru suplimentarea plăţii bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce mai puţin de un sfert treime a fost alocat în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De subliniat şi faptul că plăţile de dobânzi au ajuns la aproape zece miliarde de lei, în creştere cu peste o cincime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (deşi nivelului datoriei publice a scăzut sub 35% din PIB). Este consecinţa majorării costurilor la care au fost „rostogolite” în condiţii mai puţin avantajoase sumele de plată ajunse la scadenţă.

Una peste alta, simplificat, cele 24 miliarde lei încasate în plus de stat s-au dus în cea mai mare parte pe cheltuieli de personal ( aproape 13 miliarde lei mai mult), urmate de asistenţa socială (suplimentate cu 8,5 miliarde lei). Ceva mai mult de şase miliarde de lei în plus au ajuns la cheltuieli de capital, bunuri şi servicii şi doar aproximativ un miliard şi jumătate de lei au mers suplimentar la proiectele cu finanţare externă nerambursabilă (adică acolo unde ar fi trebuit să fie prioritatea maximă), mai puţin chiar decât plusul consemnat la plăţile de dobânzi.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr