Bugetul general consolidat a înregistrat un mic excedent după primele nouă luni din acest an ( +419,1 milioane lei sau 0,06% din PIB estimat pentru anul în curs). Rezultatul este considerabil mai bun decât în aceeași perioadă a anului precedent, când s-a înregistrat un deficit de 1,3% din PIB. Rezultatul a fost obținut aproape exclusiv prin restrângerea cheltuielilor (de la 24,7% din PIB la 23,4% din PIB).
Poziționarea pe excedent la finele lunii septembrie a fost determinată de încasările din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră emise de Ministerul Economiei (452 milioane lei) și de tranșa a doua din impozitul pe construcții (693,7 milioane lei), care reprezintă împreună 0,17% din PIB.
Simplificat, în valori nominale, rezultatul bugetului general consolidat după primele trei trimestre din 2014 s-a îmbunătățit cu aproximativ opt miliarde și jumătate de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile au crescut în termeni nominali cu ceva mai mult de opt miliarde lei, în timp ce cheltuielile au coborât cu aproape o jumătate de miliard de lei sub valoarea nominală din 2013.
De reținut, majorarea veniturilor bugetare s-a produs și în termeni reali cu 4,3% (adică ajustat cu inflația medie anuală de 1,2% la o creștere nominală de 5,5%) și s-a situat peste creșterea PIB consemnată în prima jumătate a anului (+2,6%).
Cu toate acestea, de-abia la finele lui septembrie 2014 ponderea în PIB a veniturilor a ajuns mai mare decât în aceeași lună a anului trecut.
Pe partea de cheltuieli, diminuarea a fost localizată cu precădere pe zona cheltuielilor de capital (-23,7%) și cea a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (-10,8% în termeni nominali).
Au mai scăzut ca pondere în PIB și sumele alocate pentru proiecte cu finanțare rambursabilă ( de la 0,4% la 0,2% din PIB sau -42,9% în termeni nominali).
Față de aceeași perioadă din anul precedent, au crescut cu o zecime de procent ca pondere în PIB cheltuielile de personal și cele cu dobânzile plătite la creditele contractatea de stat. Au scăzut puternic cheltuielile de capital (-0,5% din PIB) și moderat cele cu bunuri și servicii (-0,2% din PIB). Deși a crescut în cifre nominale, asistența socială s-a restrâns și ea cu 0,1% din PIB.
De remarcat excedentul de aproape 0,3% din PIB menținut la bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale (date fiind necesitățile comunităților locale și imperativul de a angaja lucrări astfel încât să mai fie timp pentru finalizarea lor). Acesta s-a majorat de aproape trei ori, de la 650,2 milioane lei după primele 9 luni din 2013 la 1.911,7 milioane lei după primele 9 luni din 2014.
Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite (74% la bugetul asigurărilor sociale și 83% la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, deși soldul este negativ pe ambele bugete și însumează un deficit de 0,35% din PIB).
De reținut în pespectiva diminuării contribuțiilor sociale, colectările insuficiente la bugetul asigurărilor sociale au necesitat subvenții de la bugetul de stat de peste 8,5 miliarde lei pentru a se asigura plata pensiilor. Alte aproape două miliarde de lei au acoperit ( dar nu în totalitate) necesitățile din sectorul sanitar.
Prin acest mecanism, în fapt, pensionarii își achită singuri o parte din pensie iar asigurații din sistemul sanitar contribuie suplimentar față de sumele declarate transparent, prin impozite suplimentare. Deoarece banii colectați cu destinație precisă nu ajung, taxele sunt majorate artificial în alte domenii, pentru a avea de unde să se facă transferuri de la bugetul de stat către pensii și sănătate.
Subvențiile care au trebuit date către aceste domenii prin mecanismul descris mai sus au fost cauza directă a deficitului consemnat la nivelul bugetului de stat (care reprezintă ceva mai puțin de jumătate din bugetul general consolidat). Acest deficit a fost de 5.336,2 milioane lei sau 0,8% din PIB după primele nouă luni ale anului în curs.
