fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Evoluţia protecţiei sociale în România – datele pe zece ani. Consideraţii

de Marin Pana 3.7.2017

Cercetarea statistică referitoare la protecţia socială, întreprinsă de INS pe perioada 2005 – 2015 conform metodologiei Eurostat, ne-a oferit date esenţiale privind evoluţia protecţiei sociale pe perioada de zece ani 2005 – 2015, cu date deja certe. Modul în care România a gestionat fondurile alocate pe categorii de cheltuieli nu este de natură să ne bucure.

De reţinut, sistemul de clasificare a acestor cheltuieli este ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială.

Decalajul de timp este cel normal pentru prelucrarea datelor mai ales că PIB-ul la care se face raportarea sumelor pentru protecţie socială se modifică succesiv din semnal în provizoriu, apoi în semidefinitiv, pentru a trece la valoarea definitivă de-abia după doi ani. De aceea, chiar şi pentru 2015 s-au utilizat valorile semidefinitive din prezent.

Importantă este, însă, observaţia că România a intrat în linia dreaptă a sprintului final de aderare la UE cu o valoare în scădere la 12,5% din PIB pentru protecţia socială (asta la valori semnificativ mai mari ale încasărilor bugetare faţă de PIB decât în prezent – peste 30% faţă de 26-27% -), după care a urcat cu o viteză riscant de mare la peste 14% ( vezi tabelul ).

Riscul s-a şi materializat în 2009 – 2010, când suprapunerea cu criza economică şi poziţia rigidă a Curţii Constituţionale ( absurdă în plan logic dar acoperită juridic) au dus depăşirea nivelului de 17% din PIB. După care a urmat revenirea spre valoarea din 2008 şi acum se acordă din nou beneficii pentru a relua riscanta creştere a beneficiilor sociale chiar dintr-un punct situate mai sus decât în 2008.

Evident, cu riscurile proporţional mai mari aferente, mai ales că susţinerea pe partea de venituri bugetare este şi mai slabă, urmare a unei politici de tip seppuku la nivelul fiscalităţii, scăzută în contratimp, prea repede şi fără a urmări consolidarea gradului de încasare ce se prespune că ar fi venit ca urmare a unor valori procentuale mai mici de taxare.

Totul către pensii, la schimb cu voturi

În ce priveşte modul în care au evoluat alocările procentuale din banii acordaţi pentru protective socială de la buget, se poate trage concluzia unui cinism dus la extrem şi pe stânga şi pe dreapta politică (aşa cum se vor ele a fi clasificate).

Practic, banii au fost redirijaţi sistematic dinspre toate segmentele de protecţie socială către creşterea pensiilor pentru limită de vârstă, prin conivenţă cu beneficiarii, în încercarea de a le atrage voturile şi a veni la putere prin orice mijloace.

De undeva la circa 40% din banii de protecţie socială, pensiile au fost trimise electoral la peste 50% ( şi chiar mai mult după ultima ispravă de la 1 iulie, dar statistica cu nota de plată clară va veni prin 2019). Cum suma era de 100%, pierderile (inevitabile prin redistribuire) faţă de situaţia din urmă cu un deceniu au fost împărţite.

Cam jumătate la familie şi copii (peste cinci procente, după care ne mirăm de ce nu face lumea copii !), un sfert la şomaj ( cele mai sărace familii sunt cele de şomeri, mult sub cele de agricultori şi pensionari) o cincime la sănătate ( oare de ce nu or fi medicamente şi vaccinuri pentru copii ?) şi o zecime la excluziune socială ( ce mai interesează, dacă nu mai ai mult de trait ?).

Este ca şi cum am alerga spre viitor cu privirea întoarsă spre trecut şi fără a fi atenţi că ne putem împiedica cu toţii. Mai ales cei care, lăsând la o parte lipsa de empatie faţă de cei care le asigură pensia şi viziunea „sublimă” faţă de interesele dezvoltării societăţii, nu s-au prins că principalul lor activ nu sunt banii ci sănătatea. Iar satisfacţia adevărată nu o aduce poştaşul ci nepoţii.

În fine, dar nu în ultimul rând, din comunicatul INS se pot observa două lucruri interesante:

  • primul, în 2015, veniturile de protecţie socială ar fi însumat 106.347 milioane lei iar cheltuielile doar 103.883 milioane lei, inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecţie socială. Impresia era că bugetele de protecţie socială ar fi în deficit şi nu pe excedent.
  • al doilea, ar trebui să reţinem şi să fim mai atenţi la costurile de administrare ale protecţiei sociale, care s-au situat în 2015 la peste 2,3 miliarde lei sau cam o jumătate de milliard de euro sau peste 0,3% din PIB.

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi,având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe unaranjament simultan de reciprocitate.

Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.

Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocatebeneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii). Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială. Ele cuprind:

  • cheltuielile cu prestaţiile sociale;
  • costurile administrative (inclusiv alte tipuri de cheltuieli cum ar fi dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.7.2017

2 comentarii

  1. obsevator
    5.7.2017, 10:20 am

    Inca din 2009, sindicatele au negociat cu guvernul ca punctul de pensie sa fie 45% din salariu mediu brut pe economie). Dupa majorarea punctului de pensie la 1000 lei de la 01.07.2017 acesta reprezinta 31% din salariu mediu pe economie (3150)
    Cred ca autorul acestui “articol” se baga in seama, pe un subiect de care nu are habar.
    Fiind singurul cititor, nu trebuie sa avertizez pe nimeni,ca nu trebiue sa citeasca ceva scris de acest autor.

    • Cristian Grosu
      5.7.2017, 10:26 am

      stimate observator – o veste bună și una rea:

      cea bună – nu sunteți singurul cititor – deși sunteți, într-adevăr, o minoritate, cea care pare foarte frustrată(deși e frumos afară, țara râde, totul dansează:).
      cea rea: nu sunteți singurul comentator anonim – în țara asta de viteji și curajoși, iar asta arată o altfel de frustrare (deși afară e frumos, țara… )

Lăsați un comentariu


Stiri

Paradoxurile pieței muncii în pandemie: S-au închis 400.000 de contracte de muncă, dar numărul total din economie a scăzut cu numai 80.000

Mariana Bechir

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru… Mai mult

Stiri

Turcia aprinde un nou foc în relația cu Occidentul: Intenția transformării Hagiei Sofia în moschee. O decizie în justiție – așteptată în două săptămâni

Iulian Soare

Intenția Turciei de a schimba statutul celebrului monument Sfânta Sofia din Istanbul din muzeu în moschee provoacă reacții din toată lumea. Grecia avertizează că Turcia… Mai mult

Europa

Economia SUA – revenire peste așteptări: În iunie s-au creat 4,8 milioane de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Economia americană a creat noi locuri de muncă într-un ritm record în iunie, pe măsură ce tot mai multe companii și-au reluat activitatea, indicând faptul… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri își anunță disponibilitatea de a ajuta la implementarea Planului de relansare economică

Vladimir Ionescu

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) anunță joi că este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare… Mai mult

Europa

Comisia a aprobat pentru România scheme de ajutor de stat de 800 de mil. euro pentru sprijinirea companiilor afectate de pandemie

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru a sprijini companiile din… Mai mult

Stiri

Cele 400 de branduri celebre care și-au retras publicitatea de pe Facebook: motivele invocate și boicotul ca formă de publicitate

Iulian Soare

Reclamele a peste 400 de branduri celebre la nivel global au fost retrase de pe Facebook, după eşuarea discuțiilor ce au avut loc miercuri între… Mai mult

Stiri

ANRE vrea să oblige toţi participanţii la piaţa gazelor să tranzacţioneze la bursă 40% din volume

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică proiectele de regulament prin care toate companiile de pe piaţa gazelor naturale, producători,… Mai mult