fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Eurostat a tras linie sub anul pandemiei: deficitul și datoria publică, în context european și regional

de Marin Pana , 25.4.2021

România s-a poziționat pe locul șase în UE, alături de Franța, la creșterea deficitului public în anul pandemiei, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Valoarea de 9,2% din PIB măsurată în termeni armonizați (reamintim că deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor a fost de 9,79% din PIB) s-a situat sub cea din Spania (-11%), Malta (-10,1%), Grecia (-9,7%), Italia(-9,5%) și Belgia (-9.4%)  dar peste cea consemnată în toate statele din fostul bloc estic.

Cele mai ridicate valori după a noastră au fost consemnate în această parte a UE de Slovenia (-8,4%), Ungaria (-8,1%), Croația, Lituania (ambele cu -7,4%) și Poland (-7,0%), toate peste media europeană de -6,9%. La polul opus, s-au situat Bulgaria (-3,4% din PIB), Letonia (-4,5%) și Estonia (-4,9%).

De reținut, o parte din aceste deficite majorate substanțial față de limita de 3% din PIB, stabilită prin criteriile Maastricht și suspendată temporar ca urmare a crizei sanitare, a fost cauzată de reducerea rezultatelor economice și nu doar de creșterea decalajului din veniturile și cheltuieile publice.

În context, România a ajuns să aibă cel mai ridicat nivel relativ al veniturilor statului în PIB de după 2015, respectiv 33,1%, deși a rămas departe de nivelul mediu european consemnat în materie (46,5%, în creștere de la 46,1% în anul anterior). În pofida majorării cheltuielilor în toate statele UE, s-a păstrat, însă un decalaj major în structură.

(Citiți și:”Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE”)

Astfel, dacă veniturile au reprezentat, fie și după majorarea relativă, 71% din media UE,  cheltuielile au cumulat la noi 79% din media UE. Ceea ce înseamnă, nu doar că avem un buget semnificativ mai restrâns în raport cu economia (o forță financiară a statului mai redusă) dar că nici măcar nu păstrăm proporțiile pe cele două fluxuri financiare de bază.

Datoria publică, la mijlocul plutonului regional

Din punct de vedere al creșterii datoriei publice în statele UE din fostul bloc estic în 2020, România s-a situat, oarecum surprinzător din perspectiva imaginii publice, undeva la mijlocul plutonului. Respectiv pe locul 5 la majorarea exprimată în puncte procentuale (12 pp), de puțin deasupra Poloniei (11,9 pp), în condițiile în care nivelul datoriei a fost al patrulea cel mai redus, alături de Lituania.

Pentru referință, menționăm că nivelul datoriei a urcat pe ansamblul UE de la 77,5% din PIB în 2019 până la 90,7% din PIB la finele lui 2020. Cu alte cuvinte media de 13,2 pp a fost peste situația consemnată la noi, recordurile fiind poziționate în state din sudul continentului. Grecia a bifat un plus de 25,1 pp și a ajuns la 205,6% din PIB, Cipru +24,2 pp la 118,2% din PIB iar Italia +21,2 pp la 155,8% din PIB.

Observație importantă, însă, pentru efortul de plată a datoriilor acumulate, România a rămas lider european detașat, cu circa 3% pe an la dobânda pe care poate lua împrumuturi pe termen lung, în timp ce statele menționate, aflate în Zona Euro, se împrumută cu dobânzi situate sub 1% pe an.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.4.2021

Un raspuns

  1. AnonimGDPR
    25.4.2021, 8:33 pm

    Interesant faptul ca nu se adapteaza si criteriile pt. care am adopta euro, distrugand astfel cea mai mare hidra a speculatiei, hidra care, per total, ne saraceste.

    (Ignoram clasificarile de venituri/salarii la companiile unde Statul Roman este actionar majoritar(practic: banii cetatenilor anonimizati fata de ei… foarte european –nici-un ‘martor’ aprins prin Guvern ?? Lasa, c-avem timp…))

    Chiar vreau sa terminam cu dubla plata a TVA-ului(odata cel international si pe urma cel de curs/schimb) pt. ca ustura sa vezi ca Elvetia il are de 8%, tara care brut are mai putin aur decat noi — daca chiar asa se masoara ‘bogatia’, (creier au sigur mai mult …), desi au avut vecini mai buni din toate punctele de vedere. + faptul ca profiturile in general sunt de un minim 10x in orice … E noua lege.

    Treaba e simpla: Taxati corespunzator tot ce-i taxabil.

    Ne juram ca “alergam dupa investitori”, dar sa fie din aceia care investesc, nu jupoaie … ca din acestia ‘clasici’ avem … Investitie/profit = 1/n! …

    Sper sa va inspire : ourworldindata.org

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult