fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Eurostat a tras linie sub anul pandemiei: deficitul și datoria publică, în context european și regional

de Marin Pana , 25.4.2021

România s-a poziționat pe locul șase în UE, alături de Franța, la creșterea deficitului public în anul pandemiei, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Valoarea de 9,2% din PIB măsurată în termeni armonizați (reamintim că deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor a fost de 9,79% din PIB) s-a situat sub cea din Spania (-11%), Malta (-10,1%), Grecia (-9,7%), Italia(-9,5%) și Belgia (-9.4%)  dar peste cea consemnată în toate statele din fostul bloc estic.

Cele mai ridicate valori după a noastră au fost consemnate în această parte a UE de Slovenia (-8,4%), Ungaria (-8,1%), Croația, Lituania (ambele cu -7,4%) și Poland (-7,0%), toate peste media europeană de -6,9%. La polul opus, s-au situat Bulgaria (-3,4% din PIB), Letonia (-4,5%) și Estonia (-4,9%).

De reținut, o parte din aceste deficite majorate substanțial față de limita de 3% din PIB, stabilită prin criteriile Maastricht și suspendată temporar ca urmare a crizei sanitare, a fost cauzată de reducerea rezultatelor economice și nu doar de creșterea decalajului din veniturile și cheltuieile publice.

În context, România a ajuns să aibă cel mai ridicat nivel relativ al veniturilor statului în PIB de după 2015, respectiv 33,1%, deși a rămas departe de nivelul mediu european consemnat în materie (46,5%, în creștere de la 46,1% în anul anterior). În pofida majorării cheltuielilor în toate statele UE, s-a păstrat, însă un decalaj major în structură.

(Citiți și:”Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE”)

Astfel, dacă veniturile au reprezentat, fie și după majorarea relativă, 71% din media UE,  cheltuielile au cumulat la noi 79% din media UE. Ceea ce înseamnă, nu doar că avem un buget semnificativ mai restrâns în raport cu economia (o forță financiară a statului mai redusă) dar că nici măcar nu păstrăm proporțiile pe cele două fluxuri financiare de bază.

Datoria publică, la mijlocul plutonului regional

Din punct de vedere al creșterii datoriei publice în statele UE din fostul bloc estic în 2020, România s-a situat, oarecum surprinzător din perspectiva imaginii publice, undeva la mijlocul plutonului. Respectiv pe locul 5 la majorarea exprimată în puncte procentuale (12 pp), de puțin deasupra Poloniei (11,9 pp), în condițiile în care nivelul datoriei a fost al patrulea cel mai redus, alături de Lituania.

Pentru referință, menționăm că nivelul datoriei a urcat pe ansamblul UE de la 77,5% din PIB în 2019 până la 90,7% din PIB la finele lui 2020. Cu alte cuvinte media de 13,2 pp a fost peste situația consemnată la noi, recordurile fiind poziționate în state din sudul continentului. Grecia a bifat un plus de 25,1 pp și a ajuns la 205,6% din PIB, Cipru +24,2 pp la 118,2% din PIB iar Italia +21,2 pp la 155,8% din PIB.

Observație importantă, însă, pentru efortul de plată a datoriilor acumulate, România a rămas lider european detașat, cu circa 3% pe an la dobânda pe care poate lua împrumuturi pe termen lung, în timp ce statele menționate, aflate în Zona Euro, se împrumută cu dobânzi situate sub 1% pe an.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.4.2021

Un raspuns

  1. AnonimGDPR
    25.4.2021, 8:33 pm

    Interesant faptul ca nu se adapteaza si criteriile pt. care am adopta euro, distrugand astfel cea mai mare hidra a speculatiei, hidra care, per total, ne saraceste.

    (Ignoram clasificarile de venituri/salarii la companiile unde Statul Roman este actionar majoritar(practic: banii cetatenilor anonimizati fata de ei… foarte european –nici-un ‘martor’ aprins prin Guvern ?? Lasa, c-avem timp…))

    Chiar vreau sa terminam cu dubla plata a TVA-ului(odata cel international si pe urma cel de curs/schimb) pt. ca ustura sa vezi ca Elvetia il are de 8%, tara care brut are mai putin aur decat noi — daca chiar asa se masoara ‘bogatia’, (creier au sigur mai mult …), desi au avut vecini mai buni din toate punctele de vedere. + faptul ca profiturile in general sunt de un minim 10x in orice … E noua lege.

    Treaba e simpla: Taxati corespunzator tot ce-i taxabil.

    Ne juram ca “alergam dupa investitori”, dar sa fie din aceia care investesc, nu jupoaie … ca din acestia ‘clasici’ avem … Investitie/profit = 1/n! …

    Sper sa va inspire : ourworldindata.org

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult