vineri

28 ianuarie, 2022

Eurosfat 2020, ziua a patra / Cum se pot dezvolta localitățile din România prin inovație și multiculturalism

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 octombrie, 2020

Comunitățile locale europene sunt în continuă transformare. Care este rolul multiculturalității și cel al inovației în schimbarea orașelor europene și cum pot face față localitățile din zona rurală unui mediu tot mai competititv- sunt câteva dintre temele discutate în sesiunea „Comunitățile locale europene în transformare: inovație, multiculturalitate, dezvoltare sustenabilă”, organizată joi în cadrul evenimentului Eurosfat.

Speakerii acestei sesiuni sunt:  Mohamed Ridouani – primarul orașului Leuven, Emil Boc – primarul Clujului, Dominic Fritz – primarul Timișoarei, Octavian Ursu – primarul orașului Gorlitz, Gheorghe Damian – primarul localității Ciugud.

Iată cele mai importante declarații.

Mohamed Ridouani, Leuven: Cetățenii trebuie implicați în decizii


Cum a devenit Luven capitala inovației la nivelul UE? Leuven este lângă Bruxelles. Avem universități renumite, dar în ultimii ani am încercat să fim mai mult decât atât. Am încercat să inovăm, am încercat să vedem cum putem face să interacționeze un grup de oameni cu diferite backgrounduri ca să creeze un loc mai bun pentru traiul oamenilor sau ca să găsească soluții prietenoase cu mediul.

Facem asta la diverse niveluri. De exemplu, când am preluat mandatul, anul trecut, mi-am dat seama că trebuie să realizăm un plan multianual, pe 6 ani. Am creat mai întâi o campanie, „Leuven join us”, la care au putut participa toți cetățenii. Designul locurilor de joacă a fost făcut de cetățeni. De asemenea, am vorbit cu cetățenii despre schimbări climatice, despre excluziune.

Pentru a face noi piste de bicicletă întrebăm mai întâi oamenii unde obișnuiesc să meargă cu bicicleta, și investim în acele zone. Am creat o coaliție pe orizontală. În materie de sustenabilitate am creat o platformă, 2030, unde derulăm deja aproximativ 180 de experimente ce au în vedere schimbările climatice. Această platformă a devenit un accelerator. Pentru proiecte de inovație și de politici de mediu avem alocat cam 10% din buget.

Cred că în această perioadă ne confruntăm cu o criză de încredere în democrație. Cum putem să reinstaurăm încrederea în lideri și în sistem? E nevoie de restabilirea legăturii între guvernanți si cetățeni. Atunci când vorbim de schimbările climatice, de exemplu, nu trebuie să ne fie frică să îi implicăm pe oameni în decizii, așa încât rezultatul să îi mulțumească pe toți.

Emil Boc, Cluj-Napoca: Pilonii dezvoltării- colaborare cu universități, tehnologie, toleranță, încredere


La Cluj, am încercat să maximizăm avantajul competitiv al orașului. Ne-am dezvoltat pe patru piloni, folosind ideile creatoare din universități, bazându-ne pe tehnologie, pe toleranță, asa încât Clujul să fie un loc  unde oricine să se simtă ca acasă, și pe încredere, creând un ecosistem pentru toți și nu un egosistem. Adică am încercat să lucrăm împreună pentru îmbunătățirea mediului în care trăim.

În timp, am devenit dintr-un oraș puternic dezvoltat industrial unul dezvoltat pe baza tehnologiei. Nu am construit blocuri de locuințe pe tot terenul lăsat liber de fabrici, ci am creat zone în care să se dezvolte tehnologia. Orașul este acum un laborator viu pentru inovație.

Este important să inovăm implementând mereu ceva nou: de exemplu, am fost primul oraș cu autobuze electrice din țară. Dar inovație înseamnă și să îmbunătățești lucrurile deja existente. De exemplu, acum avem sute de funcționari care oferă servicii online, prin videoconferințe. În două luni am creat infrastructura necesară pentru acest sistem.

Dominic Fritz, Timișoara: Vom deschide administrația spre Europa

Au existat mai multe etape în campania pentru locale. La început, eu și colegii mei din USR Plus nu am fost luați foarte în serios. Însă timișorenii sunt mândri de istoria multiculturală a orașului, iar etnia germană a contribuit la bunăstarea orașului. Candidatura mea a fost pentru mulți timișoreni o afirmare a acestei moșteniri

Ajută multiculturalismul în dezvoltarea unui oraș? Timișoara a fost dintotdeauna un oraș foarte inovator, aici au avut loc multe premiere. Un moment a fost chiar Revoluția din 1989, care a început când un preot maghiar a fost apărat de o societate multiculturală. De-a lungul timpului, Timișoara a inovat pentru că multitudinea de culturi naște idei noi – e vorba de o confruntare productivă a unor oameni care au diferite perspective.

Timișoara este aproape de Serbia, de Ungaria și a fost un oraș european înainte de a fi în UE. Important e să reușim să transformăm această realitate în legături concrete cu mediul economic și academic din Europa. Vom deschide administrația publică spre Europa și o vom transforma într-un motor de cooperare internațională.

Perntru noi, ca primari, e important cum gestinăm spațiul public, în centru, dar și în cartiere, și să avem un spațiu public primitor nu doar pentru anumite categorii. Provocarea este să creăm spații publice în care mai mulți oameni din mai multe medii sociale, se pot întâlni.

Octavian Ursu, Gorlitz: Generația tânără s-a convins că promisiunile politice nu se prea realizează

Oamenii reacționează asemănător atunci când candidează cineva care are o altă naționalitate. Lucrurile descrise de domnul Fritz le-am trăit și eu în Germania, dar majoritatea populației, atunci când a mers la vot, o hotărât că își dorește un alt curs politic.

Există o generație nouă convinsă de drumul european al orașeor din Europa. Această generație nu este numai liberală ci și pragmatică și s-a convins că anumite promisiuni politice, făcute de ani de zile, nu se realizează. Această generație a decis că își dorește politicieni care acționează într-un mod european.

Alegerea mea nu a avut însă la bază multiculturalismul.  Eu sunt angajat de mult timp în această societate, am avut mai multe roluri politice. Nu a fost o întâmplare că am fost ales ci o hotărâre a cetățenilor de a se mișca într-o direcție europeană, iar candidatura mea s-a potrivit acestei direcții, la acel moment. Așadar, multiculturalismul nu a fost motiul pentru care am fost ales.

După ce s-a terminat campania electorală le-am spus cetățenilor că sunt ales și îi voi trata pe toți la fel, indiferent dacă m-au ales sau nu, în 2019. Acesta a fost drumul pe care l-am urmat în acest an. În plus, am o serie de proiecte de viitor pe care le-am inițiat în oraș. Vrem să înființăm mai multe institute de cercetare. Am inființat un institut de analiză a metadatelor în domeniul IT și ne dorim încă două institute, care să se ocupe de domenii de viitor – cercetare în domeniul hidrogenului și cercetare în domeniul construcțiilor, în colaborare cu Universitatea din Dresda.

Am pornit de la premisa că orașul are nevoie de familii tinere, care să profite de locuri de munca bine plătite. Dezvoltarea orașului îmi va permite să  primesc cât mai multe impozite de la cetățeni pentru a dezvolta orașul pentru cetățeni. Acestea sunt speranțele celor care ne-au ales. Un candidat trebuie să cunoască bine comunitatea și să vină cu idei viabile de viitor, și atunci va fi ales.

Gheorghe Damian, Ciugud: Sugerez noilor primari să înceapă să învețe

În anul 2000, când am ajuns la primărie, nu erau nici măcar creioante direcțiile în care trebuie să mergem, dar nu am renunțat să credem că lucrurile se pot schimba. Am particpat la multe cursuri și învăț și acum ce înseamnă administrația publică. Am fost la multe cursuri, în Germania, în special, unde am învățat ce înseamnă să scrii proiecte europene.

În dezvoltarea comunei am început cu infrastructura, apa, canalizarea, asfaltarea străzilor, reabilitatea școlilor, căminelor culturale, apoi am trecut la iluminat inteliget cu energie produsă de centrală eoliană, apoi prin panouri solare. Ulterior, am luat mașină electrică la primărie. Am promovat ideea de sat inteligent și am investit în prima școală inteligentă din mediul rural din România. Recent, am semnat contractul pentru primul parc de rulote din județul Alba și, totodată, lucrăm la un debarcader peste râul Mureș. Totodată, în Ciugud este cel mai modern teren de golf din România și unul dintre cele mai moderne din Europa.

Pentru a încuraja colectarea selectivă am înființat Patrula Eco. Am organizat un curs de o zi cu copiii din comună la căminul cultural. Acolo am invitat reprezentanți ai Gărzii de Mediu, care le-au arătat diverse filmulețe și le-au explicat care este rolul colectării selective. Apoi, am dat copiilor tricouri verzi și șepcuțe inscripționate cu Patrula Eco, iar aceștia au mers din casă în casă și au explicat localnicilor rolul colectării selective.

Totodată, în clasele de la școală am desființat coșurile de gunoi și am înființat un singur coș, de colectare selectivă, pe care l-am amplasat în curtea școlii. În școală există în fiecare zi un „polițist eco” (rol pe care copiii îl îndeplinesc cu rânsul), dotat cu un fluier și îmbrăcat în tricou verde. De fiecare dată când un copil nu aruncă gunoiul unde trebuie, polițistul eco îl fluieră.

Ca planuri de viitor, vrem să construim o nouă școală, în armonie cu parcul, natura, baza sportivă și să aducem aici tot ce însemnă tehnologie de ultimă oră, dar să facem și un învățământ dual, respectiv clase pentru diverse meserii și pentru copiii cu vocație.

Cum trebuie administrată eficient o localitate? Primarii trebuie să facă mai întâi o analiză a nevoilor localităților. Aceasta, de regulă, se realizează înainte de alegeri. Pe baza analizei nevoilor trebuie să înceapă să construiască o strategie. Chiar dacă strategia nu poate avea un orizont clar de timp- pentru că programele europene din noul cadru financiar nu sunt încă finalizate, nici ghidurile- se poate creiona o strategie, iar apoi primarul va vedea în ce orizont de timp pot fi realizate diverse proiecte.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Trebuie ținut cont că proiectele pe fonduri europene vor putea fi depuse, cel mai devreme, prin 2022, și asta în condițiile în care autoritățile de management se mișcă repede. Apoi se evaluează poiectele, se semnează contractele, se organizează licitațiile, deci de abia pe final de mandat încep să se miște lucrurile. Când vine vorba de fonduri europene, primarul trebuie să țină cont că în piață au apărut consultanți buni, așa că să studieze piața și să înțeleagă că ce e bun e și scump. Totodată, trebuie să încheie contracte cu consultanții pe criterii de performanță: dacă se câștigă proiectul, se face și plata integrală.

Apoi, le sugerez noilor primari să înceapă să învețe și să nu se mai uite la ce a făcut vechiul primar – acolo e treaba Curții de Conturi. Dacă nu ai habar de chestiiuni legate de administrație publică, de stare civilă, de urbanism și nu ai nici profesioniști buni, riști să nu mergi în direcția bună. Un primar ar trebui să consulte mereu mai mulți specialiști și să asculte vocea acestora. Acesta trebuie să fie și un bun manager, nu doar un lider.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr