Statele europene au plătit aproape 800 de miliarde de euro pentru a-și proteja gospodăriile și companiile de creșterea costurilor energiei, arată o analiză Bruegel publicată luni. Experții îndeamnă țările să fie ”mai direcționate” în cheltuielile de acest tip.
Din septembrie 2021, țările Uniunii Europene au alocat până acum 681 de miliarde de euro cheltuielilor generate de criza energetică, Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro și Norvegia 8,1 miliarde de euro.
Germania, cele mai mari sume cheltuite, Luxemburg, cea mai mare alocare per capita
Suma totală este de 792 de miliarde de euro, față de 706 de miliarde de euro de ultima evaluare Bruegel, din noiembrie 2022.
Potrivit datelor Bruegel, Germania a ocupat primul loc în topul cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro. Marea Britanie, Italia și Franța au fost următoarele, fiecare cheltuind mult sub 150 de miliarde de euro.
Analiza Bruegel nu conține date despre România, dar potrivit unui raport Goldman Sachs de anul trecut costurile generate de criza energetică au fost pentru România de 6,9 miliarde euro.
Luxemburg, Danemarca și Germania au fost statele care au acordat cele mai mari sume per capita. Cheltuielile alocate de țări pentru criza energetică sunt acum ”în aceeași ligă” cu fondul UE de 750 de miliarde de euro pentru redresare post- COVID.
Temeri privind distorsiunea pieței concurențiale a UE
Actualizarea cheltuielilor energetice vine în timp ce țările dezbat propunerile UE de a relaxa și mai mult regulile privind ajutorul de stat pentru proiecte energetice considerate ecologice, deoarece Europa încearcă să concureze cu subvențiile din Statele Unite și China.
Aceste planuri au stârnit îngrijorări în unele capitale ale UE că încurajarea mai multor ajutoare de stat ar perturba piața internă a blocului. Germania s-a confruntat cu critici din cauza pachetului său mamut de ajutor energetic, care depășește cu mult ceea ce își pot permite alte țări UE.
Experții cer o schimbare de strategie
Bruegel a constatat că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului pe măsuri nedirecționate pentru a reduce prețul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea prețului cu amănuntul la energie.
Grupul consideră că dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele rămân fără spațiu fiscal pentru a menține o finanțare atât de largă. „În loc de măsuri de reducere a prețurilor, care sunt subvenții de facto pentru combustibilii fosili, guvernele ar trebui să promoveze acum mai multe politici de sprijinire a persoanelor cu cele mai mici venituri și a sectoarelor strategice ale economiei”, afirmă analistul Giovanni Sgaravatti.
***
