Aproximativ 4.000 de persoane au cerut returnarea casei în baza Legii dării în plată, a anunțat miercuri Eugen Rădulescu (foto), directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.
Instituția a precizat, la scurt timp după apariția acestei declarații, că cifra avansată de Eugen Rădulescu este o estimare personală, nu date oficiale ale BNR.
”Precizăm că BNR nu are în responsabilitate, potrivit legii, operarea informațiilor privind notificările formulate de către debitori. Totodată, menționam că Banca Naționala a României nu deține, în acest moment, date privind stingerea obligațiilor asumate prin credite ca efect al aplicării Legii nr. 77/2016”, anunță BNR
„Din 2013 am reintrat pe o pantă pozitivă atât în privința activelor imobiliare cât și a activelor financiare nete. Mă tem că anul 2016 nu va mai fi la fel. Aștept pentru a doua parte a anului, dacă vom avea în continuare Legea dării în plată în funcțiune, ca valoarea activelor imobiliare să scadă. Piața va fi depresată, va intra într-un proces de comprimare ceea ce va duce la scăderea valorii tuturor activelor imobiliare.
Nu toți vrem să ne vindem casa acum, numai că există un factor psihologic care contează și care se va manifesta din păcate în continuare în sensul că vom observa că suntem mai puțin bogați pentru că apartamentele și toate activele imobiliare pe care le avem nu mai valorează cât valorau.
Nu o să fie o compresie de mare dimensiune. Noi anticipăm că se va opri între 5 – 10%, dar gândiți-vă că asta înseamnă destul de mult față de totalul valorilor activelor imobiliare. Până în prezent, numărul celor care au cerut să-și dea cheile în baza legii dării în plată sunt vreo 4.000 de oameni, 4.000 versus 10 milioane de deținători de active imobiliare”, a declarat Eugen Rădulescu, la o conferință de presă, citat de Agerpres.
Oficialul BNR este convins că oamenii vor pierde din cauza acestei legi care a adus însă capital politic inițiatorilor: „Această inițiativă legislativă ne va costa pe toți foarte scump. Probabil că cineva va câștiga niște alegeri pe seama acestor lucruri, admițând cumva că până la alegeri oamenii nu se vor dezmetici și nu vor constata că de fapt au numai de pierdut din asta”, a spus Eugen Rădulescu.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în aprilie Legea dării în plată.
Reglementarea le permite celor care au luat un credit pentru achiziția unei locuințe sau a unui teren pe care să construiască o locuință să renunțe la împrumut prin darea în plată a garanției. Aceasta se aplică şi persoanelor aflate în procedură de executare silită de către bănci.
Banca Naţională a României (BNR) a identificat, în Raportul asupra stabilității financiare prezentat în aprilie, pentru prima dată în istorie, un risc sistemic sever, și anume cadrul legislativ incert în domeniul financiar-bancar.
Guvernatorul BNR a precizat că riscul sistemic sever este dat de faptul că inițiativele legislative își propun să intervină retroactiv în contractele încheiate între bănci și clienți. Cel mai reprezentativ proiect în acest sens este legea dării în plată, care, deși a fost amendat la reexaminare, se va aplica în forma actuală întregului portofoliu de credite.
”Banca Națională a României idetifică pentru prima dată în România un risc sistemic sever. În ultimele șase luni s-au intensificat inițiativele legislative care își propun să reglementeze domeniul financiar bancar prin intervenția retroactivă în contractele încheiate între bănci și clienți. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută inițiativă de acest gen. La reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamente care corectează o parte din problemele semnalate, dar chestiunea de fond o reprezintă pe de o parte retroactivitatea legii care se menține și pe de altă parte stabilitatea și predictibilitaeta cadrului legislativ”, a declarat Mugur Isărescu.
Mai multe instituții internaționale, printre care Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional s-au arătat îngrijorate în legătură cu acest proiect legislativ.
Un răspuns
1.Iata ca 4.000 de oameni au fost nenorociti (pe viata) de lipsa unui proiect national economic de depasire a Crizei de dupa 2008.Cel care a spart P.N.Liberal are un merit istoric in distrugerea economica a Romaniei, deoarece liberalii aveau un „proiect economic national 2006 – 2012” de care s-a ales praful, dupa ce partidul a fost rupt in doua.
2.Rezultatele alegerilor locale au aratat ca P.N.Liberal este departe de a se reface suficient ca structurare organizatorica si stiintifica-programatica, capabila de constructia unui proiect de reconstructie economica si industriala in urmatorii ani.In consecinta, numarul celor „nenorociti” de lipsa solutiilor „anticriza” in 2009 (si prezent) va creste peste aceasta cifra semnificativa de pagubiti cronici, de fostul regim „non-liberal” Boc si &.