Guvernele din Europa Centrală și de Est se străduiesc să prevină revolte sociale prin improvizarea unor soluții la scumpirea accentuată a alimentelor.
În timp ce mulți dintre cetățenii Poloniei, Ungariei și României fac eforturi pentru a-și permite alimente de bază, unii politicieni propun soluții comparate de criticii lor cu măsurile din perioada comunistă, scrie Politico Europe, preluată de Digi24.
Inflația a urcat prețul produselor de bază în toată Europa, însă problema este deosebit de gravă în Europa Centrală și de Est, unde salariile sunt mai mici decât în Vest.
În noiembrie, cea mai recentă lună pentru date comparabile, prețul mediu pentru alimente și băuturi nealcoolice în UE a crescut cu 2,9% față de anul precedent, potrivit Eurostat. În multe țări din această zonă, creșterea a fost de aproximativ două ori mai mare decât această rată – 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România și 6,8% în Bulgaria.
Deși criza se accentuează, liderii naționali sunt limitati în ceea ce privește pârghiile pe care le pot folosi pentru a combate inflația prețurilor alimentelor, având în vedere complexitatea factorilor, de la starea vremii până la complicațiile lanțului global de aprovizionare. Totodată, experții prevăd că lucrurile s-ar putea înrăutăți în lunile următoare.
Pentru a aborda problemele complexe care determină inflația prețurilor la alimente, țări precum Polonia, România și Republica Cehă au căutat să reducă cotele de TVA pentru electricitate și gaze, ceea ce ar putea conduce indirect la scăderea prețurilor.De asemenea, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki dorește să elimine taxele TVA pentru produsele alimentare și îngrășămintele folosite în agricultură.
Aceste creșteri vin într-un moment critic pentru unii lideri politici din regiune, cum este premierul ungar Viktor Orban, care caută realegerea în luna aprilie și duce o luptă politică grea cu o opoziție unită și dornică să-l înlăture.
Autoritățile din Europa Centrală și de Est au în vedere acum să adopte sau deja au impus noi reglementări pentru combaterea fenomenului scumpirii alimentelor, inclusiv apelând la controlul prețurilor. Viktor Orban a anunțat miercurea trecută că prețurile zahărului, făinii, laptelui, uleiului de gătit, cărnii de porc și a pieptului de pui vor fi reduse la nivelurile lunii octombrie, o mișcare despre care a spus că va ajuta la protejarea familiilor maghiare.
„Ungaria trebuie să continue să meargă înainte, nu înapoi”, a precizat liderul de la Budapesta.
Candidatul opoziției maghiare la alegerile din aprilie, Péter Márki-Zay, a criticat imediat anunțul premierului maghiar Viktor Orbán privind controlul prețurilor, spunând că măsura reprezintă prea puțin prea târziu pentru a ameliora criza și precizând că economia Ungariei se află într-o „stare critică”.
Propuneri extreme
La rândul lor, țări precum Serbia și Macedonia de Nord, care doresc să adere la UE, au înghețat deja temporar prețurile la produse precum pâinea, zahărul și uleiul de floarea soarelui.
În Polonia, un deputat din partea partidului de guvernământ PiS a stârnit recent scandal în rândul politicienilor de opoziție pentru că a sugerat că guvernul de la Varșovia ar trebui să reglementeze prețurile la produse de bază precum pâinea, zahărul și făina. Criticii au spus că această măsură a fost luată ultima dată în timpul epocii comuniste.
Ulterior, guvernul s-a distanțat de opinia deputatului polonez Kazimierz Smolinski, care a insistat că măsura propusă reprezintă o „idee originală”.
De asemenea, opoziția poloneză s-a folosit de răspunsul guvernului la prețurile ridicate ale alimentelor, adoptând un nou slogan „PiS = costuri ridicate”.
În România, secretarul de stat pentru Agricultură, Marius Micu, a declarat anul trecut că executivul „are în vedere intervenții”, dar a spus că „intervenirea pe o piață liberă este destul de dificilă”.
România, ponderea cea mai mare a alimentelor în venituri, la nivel UE
Inflația globală a prețurilor alimentelor lovește în mod deosebit țările din Europa Centrală și de Est, pentru că în timp ce costurile produselor alimentare din regiune sunt printre cele mai scăzute din UE, conform Eurostat, oamenii de acolo cheltuie o proporție mai mare din salariile lor pe alimente: mai mult de 16% în Polonia și Ungaria, 19% în Bulgaria și 25,1% în România
FAO: Preţurile la alimente, la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu
Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut cu 28,1% în 2021, la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, şi speranţele revenirii la condiţii de piaţă mai stabile anul acesta sunt modeste.
Preţurile mai ridicate la alimente au contribuit la majorarea inflaţiei, deoarece economiile se redresează în urma crizei provocate de pandemie, iar FAO a avertizat că în ţările dependente de importuri costurile mai ridicate îi pun în pericol pe cei săraci.
Pe ansamblu, toate categoriile de alimente au înregistrat creşteri semnificative, anul trecut, iar indicele privind preţul uleiurilor vegetale a atins un nivel record, conform FAO.
