sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 februarie, 2015

merkel putin hollandeCele mai mult de 5 ore de discuţii de vineri seara de la Moscova, dintre Angela Merkel, Francois Hollande şi Vladimir Putin nu au dus la niciun rezultat prin care să se pună capăt conflictului din estul Ucrainei. Cei trei au convenit însă să continue pe calea diplomatică, în speranţa că în câteva zile se va ajunge la un acord de încetare a focului.

NIciunul dintre lideri nu a comenat după întâlnire nimic, însă primele informaţii au venit din paartea purtătorului de cuvânt al cancelarului Merkel, care a spus că „a existat un schimb de opinii constructiv şi substanţial cu preşedintele Putin”.

(Citiți și: ”Planul de pace Merkel-Hollande: Mai multă autonomie pentru separatişti şi controlul asupra teritoriilor cucerite în ultima vreme. Liderii europeni discută la Moscova cu preşedintele Putin”)

Discuţiile au avut loc doar între cei trei lideri, niciun membru al vreunei delegaţii neparticipând la ele.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a afirmat, la rândul său, că discuţia a fost „constructivă”. Însă cei trei lideri au stabilit să se mai consulte la telefon duminică, pentru că este în lucru un document comun pentru implementarea acordului de la Minsk din spetembrie.

Angela Merkel: Nu sunt sigură că discuţiile vor funcţiona


Întoarsă în Germania, Angela Merkle a arătat sâmbătă că este neclar dacă iniţiativa franco-germană discutată cu Vladimir Putin va funcţiona.

„După discuţiile de ieri de la Moscova pe care preşedintele francez şi cu mine le-am avut, succesul este neclar. Dar atât eu, cât şi preşedintele francez ne-am spus că merita încercat. Datorăm asta poporului ucrainean”, a afirmat cancelarul la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

Liderul francez a calificat iniţiativa ca „o ultimă şansă dată păcii”. „Dacă nu reuşşim să găsim nu doar un compromis, ci un acord de pace durabil, cunoaştem perfect scenariul care va fi. Şi are un singur nume: război”, a spus şi Francois Hollande.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, crede că planul de pace franco-german „ar putea funcţiona”. El se află la Munchen, unde a avut discuţii cu Angela Merkel şi Joe Biden privind găsirea unei soluţii.

SUA avertizează asupra intenţiilor Rusiei şi susţine dreptul Ucrainei de a se apăra


Între timp, prezent la Munchen, vicepreşedintele american Joe Biden a afirmat că Vladimir Putin vrea să schimbe graniţele Europei. Şi tocmai de aceea, Ucraina are dreptul de a se apăra.

(Citiți și: ”România pe radarul NATO: un comandament şi un cartier general regional pe teritoriul ţării noastre”)

„Vom continua să acordăm Ucrainei asistenţă pentru securitate, nu să încurajăm războiul, ci să îi permitem Ucrainei să se apere. (…) Nu credem într-o soluţie militară în Ucraina. Dar permite-mi să fiu cât se poate de clar: nu credem că Rusia are dreptul să facă ceea ce face. Credem că trebuie să încercăm să ajungem la o soluţie onorabilă de pace. Şi mai credem că poporul ucrainean are dreptul să se apere”, a afirmat vicepreşedintele SUA sâmbătă.

Divergenţe între UE şi SUA privind livrarea de arme Ucrainei

În timp ce premierul Arseni Iaţseniuk pledează pentru acordarea de arme Ucrainei pentru a se apăra de agresiunea rusă, UE şi SUA au opinii divergente referitor la acest subiect.

Anbgela Merkel a avertizat sâmbătă că trimiterea de arme pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva separatiştilor nu va rezolva criza şi va pune doiar gaz pe foc. O poziţie exprimată vineri de un alt membru al cabinetului de la Berlin, ministra Apărării.

„Înţeeleg dezbaterea dar cred că ,ao multe arme nu vor duce la progresele de care are nevoie Ucraina. Problema este că nu pot vedea o situaţie în care o armată ucraineană mai bine echipată l-ar convinge pe preşedintele Putin că ar putea pierde confruntarea militară”, a spus Angela Merkel, bun cunoscător al liderului de la Kremlin.

O replica dată cancelarului Merkel a venit de la senatorul republican Lyndsey Graham, care a apreciat eforturile diplomatice ale liderului german, dar a subliniat ineficienţa lor. „Puteţi merge la Moscova până vă albăstriţi, dar, dragi prieteni europeni, nu funcţionează”, a afirmat acesta.

Generalul Philip Breedlove, comandatul forţelor NATO din Europa, susţine şi el ideea înarmării armatei ucrainiene. „Nu cred că trebuie să eliminăm total posibilitatea unei opţiuni militare”, a spus acesta, adăugând că nu se pune problem trimiterii de trupe, ci doar de arme şi dotare.

Replica Moscovei

Şeful diplomaţiei ruse, Srghei Lavrov, se află şi el al Munchen, unde a acurzat din nou Occidentul de agravarea situaţiei din Ucraina.

„Sunt apeluri din ce în ce mai insistente de susţinere a militarizării Ucrainei, de a alimenta Ucraina cu arme letale şi de a o băga în NATO. Această poziţie nu face decât să exacerbeze tragedia din Ucraina”, a avertizat acesta.

Preşedintele Putin a vorbit şi el sâmbătă şi a afirmat că Rusia nu caută un război cu nimeni, dar că ordinea mondială în care un lider să le spună celorlalţi ce să facă nu place Moscovei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Este o încecrcare clară de a ne împiedica dezvoltarea, prin diferite mijloace. Este o înercare de a perturba ordinea mondială existentă… cu un lider incontestabil care vrea să rămână aşa, crezând că i se permite orice, în timp ce ceilalorlalţi lise permite doar ce el le dă voie şi ce este în interesul lui”, a spus preşedintele Putin, într-o retorică de război rece.

„O astfel de ordine mondială nu convine Rusiei. Dar nu vom declanşa un război împotriva nimănui, vom coopera cu toată lumea”, a adăugat preşedintele Vladimir Putin.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Mare naivitate, sa mergi la Moscova si sa ceri ceeace nici sa vrea, nu mai poate acum, presedintele Putin!
    Dintr-o tatonare a fortelor armate ucrainene si ocuparea Crimeii, Rusia a ajuns beligeranta militar, cu pierderi umane si economice imense,incit cistigarea razboiului a devenit adevarat „proiect national”.
    UE nu era prea interesata de Ucraina, fiind cazuta (fara sa se astepte), in cursa „euromaidanul” violent, care a luat locul unei asteptate integrari economice si militare pasnice, necostisitoare.
    Daca se asigurau imediat arme defensive Ucrainei, situatia raminea sub control,chiar daca pierdea Crimeea, dar nu convenea UE sa cheltuiasca bani, cind scirtie din toate incheieturile economice.
    Probabil ca Rusia va ocupa jumatate din Ucraina, iar astfel Europa va ramine neutra, neavind ce sa faca cu cealalta „jumatate” si un conflict inghetat, care nu indeamna la aderare si investitii in zona.
    Pe de alta parte, Rusia va avea pe cap, alaturi de Crimeea, inca o zona imensa de refacut economic, ca structura urbana si locativa, va plati datorii de razboi, care-i vor provoca, alaturi de sanctiunile pe termen nedefinit,o pronuntata cadere economica.
    Aceasta va fi atit de pronuntata, incit va trimite Rusia, undeva la starea de pe vremea lui Eltin, sub „sanctiunea” capitalului financiar, tehnico-stiintific si tehnologic mondial, care nu poate fi imbunat cu nimic, citeva decenii, pentru a se mai intoarce…
    2.Abia peste un deceniu, rusii si noul Prededinte, vor intelege ce pierdere uriasa a produs un simulacru de „Novo Rosia”, cind Presedintele Putin putea realiza un CSI extins, asa cum isi dorea, pedalind pe o dezvotare economica si industriala, pe cale sa devina fapt, in citiva ani.
    Drept urmare, Ucraina dezamagita de o UE, care nu prea oferea nimic (afara de pierderea averii nationale in schimbul supermarketurilor), era mai degraba pentru Rusia, dupa exemplul Ungariei sau Greciei.
    Daca Presedintele Putin este un bun strateg politic si militar, expertiza sa in economie este mai mult decit deficitara, neintelegind „determinismul” acesteia pentru directia in care se orienteaza politic, statelor foste comuniste.
    In final, fara a construi NIMIC semnificativ, presedintele Putin a DARIMAT deja, o Rusie, pe cale sa devina putere economica mondiala!
    In concluzie, in conflictele marunte, cu potential de dezvoltare/extindere, daca nu se actioneaza imediat, mai tirziu nu mai exista cai de stopare sau limitare.
    Alt mare perdant va fi Ucraina, desfiintata ca stat, daca nu va primi arme din SUA si nu va duce un razboi de tipul celui din Afganistan, care a ingropat in citiva ani, speranta de victorie a rusilor.Probabil ca Europei si SUA nu-i va conveni un „Afganistan” in Estul continentului, ceeace pecetluieste soarta statului ucrainean!Pina la urma,cine poate ghici chiar totul, dinainte?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Mare naivitate, sa mergi la Moscova si sa ceri ceeace nici sa vrea, nu mai poate acum, presedintele Putin!
    Dintr-o tatonare a fortelor armate ucrainene si ocuparea Crimeii, Rusia a ajuns beligeranta militar, cu pierderi umane si economice imense,incit cistigarea razboiului a devenit adevarat „proiect national”.
    UE nu era prea interesata de Ucraina, fiind cazuta (fara sa se astepte), in cursa „euromaidanul” violent, care a luat locul unei asteptate integrari economice si militare pasnice, necostisitoare.
    Daca se asigurau imediat arme defensive Ucrainei, situatia raminea sub control,chiar daca pierdea Crimeea, dar nu convenea UE sa cheltuiasca bani, cind scirtie din toate incheieturile economice.
    Probabil ca Rusia va ocupa jumatate din Ucraina, iar astfel Europa va ramine neutra, neavind ce sa faca cu cealalta „jumatate” si un conflict inghetat, care nu indeamna la aderare si investitii in zona.
    Pe de alta parte, Rusia va avea pe cap, alaturi de Crimeea, inca o zona imensa de refacut economic, ca structura urbana si locativa, va plati datorii de razboi, care-i vor provoca, alaturi de sanctiunile pe termen nedefinit,o pronuntata cadere economica.
    Aceasta va fi atit de pronuntata, incit va trimite Rusia, undeva la starea de pe vremea lui Eltin, sub „sanctiunea” capitalului financiar, tehnico-stiintific si tehnologic mondial, care nu poate fi imbunat cu nimic, citeva decenii, pentru a se mai intoarce…
    2.Abia peste un deceniu, rusii si noul Prededinte, vor intelege ce pierdere uriasa a produs un simulacru de „Novo Rosia”, cind Presedintele Putin putea realiza un CSI extins, asa cum isi dorea, pedalind pe o dezvotare economica si industriala, pe cale sa devina fapt, in citiva ani.
    Drept urmare, Ucraina dezamagita de o UE, care nu prea oferea nimic (afara de pierderea averii nationale in schimbul supermarketurilor), era mai degraba pentru Rusia, dupa exemplul Ungariei sau Greciei.
    Daca Presedintele Putin este un bun strateg politic si militar, expertiza sa in economie este mai mult decit deficitara, neintelegind „determinismul” acesteia pentru directia in care se orienteaza politic, statelor foste comuniste.
    In final, fara a construi NIMIC semnificativ, presedintele Putin a DARIMAT deja, o Rusie, pe cale sa devina putere economica mondiala!
    In concluzie, in conflictele marunte, cu potential de dezvoltare/extindere, daca nu se actioneaza imediat, mai tirziu nu mai exista cai de stopare sau limitare.
    Alt mare perdant va fi Ucraina, desfiintata ca stat, daca nu va primi arme din SUA si nu va duce un razboi de tipul celui din Afganistan, care a ingropat in citiva ani, speranta de victorie a rusilor.Probabil ca Europei si SUA nu-i va conveni un „Afganistan” in Estul continentului, ceeace pecetluieste soarta statului ucrainean!Pina la urma,cine poate ghici chiar totul, dinainte?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: