Eşec al negocierilor de la Moscova. Merkel: Nu sunt sigură că discuţiile cu Vladimir Putin vor funţiona. SUA şi NATO: Opţiunea militară nu trebuie eliminată. Putin: Se vrea menţinerea unei ordini mondiale cu un singur lider

Cele mai mult de 5 ore de discuţii de vineri seara de la Moscova, dintre Angela Merkel, Francois Hollande şi Vladimir Putin nu au dus la niciun rezultat prin care să se pună capăt conflictului din estul Ucrainei. Cei trei au convenit însă să continue pe calea diplomatică, în speranţa că în câteva zile se va ajunge la un acord de încetare a focului.

NIciunul dintre lideri nu a comenat după întâlnire nimic, însă primele informaţii au venit din paartea purtătorului de cuvânt al cancelarului Merkel, care a spus că „a existat un schimb de opinii constructiv şi substanţial cu preşedintele Putin”.

(Citiți și: ”Planul de pace Merkel-Hollande: Mai multă autonomie pentru separatişti şi controlul asupra teritoriilor cucerite în ultima vreme. Liderii europeni discută la Moscova cu preşedintele Putin”)

Discuţiile au avut loc doar între cei trei lideri, niciun membru al vreunei delegaţii neparticipând la ele.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a afirmat, la rândul său, că discuţia a fost „constructivă”. Însă cei trei lideri au stabilit să se mai consulte la telefon duminică, pentru că este în lucru un document comun pentru implementarea acordului de la Minsk din spetembrie.

Angela Merkel: Nu sunt sigură că discuţiile vor funcţiona

Întoarsă în Germania, Angela Merkle a arătat sâmbătă că este neclar dacă iniţiativa franco-germană discutată cu Vladimir Putin va funcţiona.

„După discuţiile de ieri de la Moscova pe care preşedintele francez şi cu mine le-am avut, succesul este neclar. Dar atât eu, cât şi preşedintele francez ne-am spus că merita încercat. Datorăm asta poporului ucrainean”, a afirmat cancelarul la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

Liderul francez a calificat iniţiativa ca „o ultimă şansă dată păcii”. „Dacă nu reuşşim să găsim nu doar un compromis, ci un acord de pace durabil, cunoaştem perfect scenariul care va fi. Şi are un singur nume: război”, a spus şi Francois Hollande.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, crede că planul de pace franco-german „ar putea funcţiona”. El se află la Munchen, unde a avut discuţii cu Angela Merkel şi Joe Biden privind găsirea unei soluţii.

SUA avertizează asupra intenţiilor Rusiei şi susţine dreptul Ucrainei de a se apăra

Între timp, prezent la Munchen, vicepreşedintele american Joe Biden a afirmat că Vladimir Putin vrea să schimbe graniţele Europei. Şi tocmai de aceea, Ucraina are dreptul de a se apăra.

(Citiți și: ”România pe radarul NATO: un comandament şi un cartier general regional pe teritoriul ţării noastre”)

„Vom continua să acordăm Ucrainei asistenţă pentru securitate, nu să încurajăm războiul, ci să îi permitem Ucrainei să se apere. (…) Nu credem într-o soluţie militară în Ucraina. Dar permite-mi să fiu cât se poate de clar: nu credem că Rusia are dreptul să facă ceea ce face. Credem că trebuie să încercăm să ajungem la o soluţie onorabilă de pace. Şi mai credem că poporul ucrainean are dreptul să se apere”, a afirmat vicepreşedintele SUA sâmbătă.

Divergenţe între UE şi SUA privind livrarea de arme Ucrainei

În timp ce premierul Arseni Iaţseniuk pledează pentru acordarea de arme Ucrainei pentru a se apăra de agresiunea rusă, UE şi SUA au opinii divergente referitor la acest subiect.

Anbgela Merkel a avertizat sâmbătă că trimiterea de arme pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva separatiştilor nu va rezolva criza şi va pune doiar gaz pe foc. O poziţie exprimată vineri de un alt membru al cabinetului de la Berlin, ministra Apărării.

„Înţeeleg dezbaterea dar cred că ,ao multe arme nu vor duce la progresele de care are nevoie Ucraina. Problema este că nu pot vedea o situaţie în care o armată ucraineană mai bine echipată l-ar convinge pe preşedintele Putin că ar putea pierde confruntarea militară”, a spus Angela Merkel, bun cunoscător al liderului de la Kremlin.

O replica dată cancelarului Merkel a venit de la senatorul republican Lyndsey Graham, care a apreciat eforturile diplomatice ale liderului german, dar a subliniat ineficienţa lor. „Puteţi merge la Moscova până vă albăstriţi, dar, dragi prieteni europeni, nu funcţionează”, a afirmat acesta.

Generalul Philip Breedlove, comandatul forţelor NATO din Europa, susţine şi el ideea înarmării armatei ucrainiene. „Nu cred că trebuie să eliminăm total posibilitatea unei opţiuni militare”, a spus acesta, adăugând că nu se pune problem trimiterii de trupe, ci doar de arme şi dotare.

Replica Moscovei

Şeful diplomaţiei ruse, Srghei Lavrov, se află şi el al Munchen, unde a acurzat din nou Occidentul de agravarea situaţiei din Ucraina.

„Sunt apeluri din ce în ce mai insistente de susţinere a militarizării Ucrainei, de a alimenta Ucraina cu arme letale şi de a o băga în NATO. Această poziţie nu face decât să exacerbeze tragedia din Ucraina”, a avertizat acesta.

Preşedintele Putin a vorbit şi el sâmbătă şi a afirmat că Rusia nu caută un război cu nimeni, dar că ordinea mondială în care un lider să le spună celorlalţi ce să facă nu place Moscovei.

„Este o încecrcare clară de a ne împiedica dezvoltarea, prin diferite mijloace. Este o înercare de a perturba ordinea mondială existentă… cu un lider incontestabil care vrea să rămână aşa, crezând că i se permite orice, în timp ce ceilalorlalţi lise permite doar ce el le dă voie şi ce este în interesul lui”, a spus preşedintele Putin, într-o retorică de război rece.

„O astfel de ordine mondială nu convine Rusiei. Dar nu vom declanşa un război împotriva nimănui, vom coopera cu toată lumea”, a adăugat preşedintele Vladimir Putin.