Angela Merkel şi Francois Hollande ajung în după-amiaza zilei de vineri la Moscova, cu un nou plan de pace pe care l-au prezentat joi Ucrainei, respectiv preşedintelui Petro Poroşenko.
Lucrat în secret de diplomaţii celor două ţări, acordul prevede – potrivit Sueddeutsche Zeitung, citat te The Telegraph, o mai mare autonomie pentru separatişti şi asupra unui teritoriu pe care l-au capturat în ultimele zile. Diplomaţii germani neagă această ultimă informaţie.
Pe de altă parte, diplomaţi occidentali citaţi de publicaţia britanică spun că acest nou plan se bazează pe acordul de la Minsk din septembrie dar, cel mai probabil, chiar dacă oferă separatiştilor mai mult control local, nu va propune federalizarea, dorită de Moscova, dar respinsă de Ucraina.
Mesajul transmis de cei doi lideri occidentali, în condiţiile intensificării luptelor din estul ţării vecine, este acela al momentului oportun în care să se ajungă la un acord: ambele părţi au de pierdut dacă merg mai departe în această situaţie şi nu se arată deschise compromisului propus.
Ucraina este în pragul colapsului economic şi în faţa unei situaţii militare care sugerează înfrângerea, în timp ce Rusia este ameninţată cu noi sancţiuni asupra cărora se iau decizii săptămâna viitoare.
Mai mult, în ciuda opoziţiei multor state europene, SUA ar putea trimite arme Ucrainei, ceea ce ar schimba cursul conflictului, dar ar şi implica Occidentul în lupta cu Rusia.
Deocamdată Washingtonul a promis un ajutor financiar, promisiune făcută de secretarul de stat John Kerry, prezent şi el joi la Kiev.
Diferenţe de opinie la Kiev
Este însă de remarcat faptul că liderii Ucrainei, premierul Iaţseniuk şi presedintele Poroşenko au opinii diferite, şi nu este pentru prima dată, asupra acestui nou plan de pace.
În timp ce Petro Poroşenko a spus joi, după întâlnirea cu cei doi lideri europeni, că discuţiile au adus “speranţa pentru încetarea focului”, premierul Arkadi Iaţseniuk susţine, în ciuda eforturilor diplomatice, necesitatea ca Moscova să respecte acordul de la Minsk din septembrie.
“Un nou acord şi fără să aplicăm vechiul acord este o cursă”, crede premierul ucrainean.
Opinia experţilor ruşi
Experţii ruşi arată că toate condiţiile Moscovei pentru soluţionarea conflictului sunt publice încă de anul trecut, din luna martie:
- Ucraina să nu adere la NATO,
- statutul de limbă oficială pentru limba rusă
- o federalizare cu autonomie extinsă a seperatiştilor în regiunile din est.
În mod evident, asta ar presupune concesii uriaşe din partea Ucrainei, întrucât Kievul a anunţat dorinţa sa de a adera la NATO şi a respins orice model de federalizare.
Analiştii ruşi mai argumentează că iniţiativa intempestivă a celordoi lideri europeni este cauzată de “înfrângerile dezastruoase suferite de armata ucraineană în ultimele două săptămâni”. Vladimir Zharikhin, un expert pro-Kremlin, spune că „îngheţarea conflictului a ajuns un obiectiv imperativ”, având în vedere situaţia civililor din estul Ucrainei, greu de ignorat.
Pe de altă parte, Sergei Strokan, analist de politică externă în Kommersant, spune că graba celor doi lideri europeni ar fi cauzată de opţiunea washingtonului de a trimite arme Kievului.
„Mesajul adus Moscovei este că avem nevoie de un nou acord imediat. Dacă SUA se implică prin furnizarea de arme, instructori şi consilieri Ucrainei, intrăm pe o pantză alunecoasă care duce la un conflict major”, argumentează acesta.
Este o spirală periculoasă, care ar putea duce la o înfruntare între Rusia şi SUA prin intermediari, o idee de altfel vehiculată şi de analişti occidentali.
Potrivit experţilor ruşi, noul acord ar trebui:
- Să stabilească noi linii de demarcaţie, întrucât separatiştii au ceucerit în jur de 500 de km pătraţi numai în ultimele două săptămâni şi în jur de 1500 km pătraţi din septembrie
- O modalitate mai strictă de monitorizare a încetării focului
- Asigurări că ambele părţi nu vor trece la nicio nouă ofensivă militară, pentru că negocierile de soluţionare a conflictului vor dura şi este important ca luptele să înceteze pentru totdeauna
Analiza experţilor occidentali
Analiştii occidentali atrag atenţia asupra altor aspecte din comportamentul rusiei, din ce poate sau nu accepta Kremlinul. Tom Parfittt, de la The Telegraph, face o astfel de analiză şi atrată că, de vreme ce rusia neagă orice implicare cu arme, fonduri şi militari în Ucraina, atunci ea nu va putea semna niciun acord care să garanteze că aceast lucru nu se va mai întâmpla.
Preşedintele Putin poate aproba şi permite o bună monitorizare a graniţei ruso-ucrainene de către o echipe care să includă atât ruşi, cât şi ucraineni. Nu e o mpsură nou, apărea şi în Acordul Minsk, dar nu a fost aplicată.
Decizia lui Vladimir Putin de a închide graniţa va depinde de gradul de autonomie oferit separatiştilor şi de teritoriul pe care li se va permite să îl controleze.
Analistul mai spune că există indicii că o misiune ONU de menţinere a păcii ar putea monitoriza situaţia, dacă se ajunge la un acord de pace. Amplasarea între cele două tabere ar fi indiciul că se creează un război îngheţat, la fel ca în Transnistria, Abhazia, sau Osetia.
