Energia eoliană şi cea solară nu pot fi utilizate la capacitate maximă fără o infrastructură inteligentă de transport şi distribuţie a electricităţii. În lipsa acestei infrastructuri, se menține o rentabilitate scăzută şi un preţ mai mare al energiei pentru consumatori, a declarat luni Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE).
„Am fost pus deseori în situaţia de a fi nevoit să explic că pentru a putea gestiona o generare de energie dominată de surse instabile, în general reduse ca putere şi puternic distribuite geografic, este nevoie de o legătură între consum şi producţie cu un grad de flexibilitate şi rezilienţă ce nu poate fi asigurat decât de o infrastructură cu un înalt grad de digitizare, unde informaţia circulă practic instantaneu, iar decizia este descentralizată şi automatizată”, a explicat Cornelui Bodea, citat de Agerpres.
O infrastructură digitalizată poartă numele de smart grid (reţea inteligentă), concept ce include sisteme diverse precum: smart metering, soluţii SCADA, geographical information system, asset management, demand response etc. Funcţionarea logică şi interdependentă a unor astfel de sisteme necesită o transformare digitală la nivelul companiei şi creează baza necesară pentru dezvoltarea şi creşterea eficienţei soluţiilor distribuite de generare din surse regenerabile.
„Multiplele cârpeli şi abordări diferenţiate între instituţiile relevante au adus România într-un loc în care lipsa unei politici unitare şi clare se va transforma într-un apetit redus de investiţii pentru proiecte majore”, a mai spus președintele CRE.
(Citiți și: „Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă”)
Focusul exagerat pe existenţa surselor de finanţare gratuite sau foarte ieftine nu este sănătos, deoarece un investitor în contextul economic global actual nu de bani duce lipsă, el are nevoie primordial de garanţia operării în siguranţă, în vederea obţinerii profiturilor şi a recuperării investiţiei, iar această garanţie nu poate fi asigurată într-un context de reglementare imprecis şi nesigur, a subliniat el.
„În România, am curajul să declar că nivelul de inteligenţă a reţelelor este pe unul dintre ultimele locuri din UE, poate chiar pe ultimul. Această realitate va întârzia şi face puţin eficientă adoptarea tehnologiei regenerabile atunci când discutăm de ţinte de peste 30% în astfel de tehnologii de generare şi va face imposibilă ţinta de peste 50% pe care o avem în faţă. Consider că avem timp să recuperăm, cu condiţia ca eforturile experţilor şi voinţa politicienilor să fie disponibile”, a completat preşedintele CRE.
Regândirea contextului de reglementare care stă la baza activităţilor de transport şi distribuţie de energie poate pune pe un culoar corect procesul de digitalizare, iar utilizarea granturilor precum şi a surselor ieftine de finanţare va face posibilă această transformare pentru consumator.
