Franța și Țările de Jos înțeleg că securitatea economică a Europei trebuie să prevaleze în fața fricțiunilor mai vechi. Emmanuel Macron merge în Țările de Jos, unde va vizita la Amsterdam și Haga.
În cadrul vizitei de stat, președintele Macron și prim-ministrul olandez Mark Rutte urmează să anunțe, potrivit Politico, mai multe înțelegeri de colaborare în domeniul semiconductorilor, calculului cuantic și energiei nucleare, precum și un așa-numit „pact pentru inovare și creștere durabilă” susținut de organizațiile de afaceri din ambele țări.
Palatul Elysée consideră că vizita arată că Franța și Țările de Jos au aceleași perspective în ceea ce privește susținerea industriei europene și riscurile de securitate, inclusiv controlul exporturilor de tehnologie sensibilă în China.
Preocupările privind securitatea națională au ajuns în fruntea agendei olandeze în ultimele luni. La presiunea SUA, guvernul olandez a anunțat la începutul lunii martie că va impune interdicții la exportul echipamentelor avansate către China – reducând vânzările ASML, cea mai apreciată companie tehnologică din Europa, într-un efort de a controla producția de cipuri din China.
Un punct comun: ”securitate economică”
Țările de Jos lansează, de asemenea, un nou mecanism de verificare a investițiilor care ar permite guvernului să examineze cu atenție schimbările de proprietate la companiile implicate în „tehnologie sensibilă”.
Și Emmanuel Macron se va concentra, pe cipuri, participând miercuri la o masă rotundă cu reprezentanți ai ASML și STMicroelectronics.
Oficialii olandezi descriu tendința de încălzire a relațiilor ca o reflectare a noilor provocări globale și nu un semn că Haga acceptă brusc opiniile Franței. Un oficial olandez afirmă că „la baza pozițiilor franceze și olandeze se află înțelegerea comună că trebuie să asigurăm poziția geostrategică a UE”.
Emmanuel Macron își va detalia „viziunea despre suveranitatea europeană” și „securitatea economică” într-un discurs programat marți la Institutul Nexus de la Haga.
Ideile președintelui francez ar trebui să rezoneze cu olandezii. În propria strategie de securitate, publicată săptămâna trecută, guvernul olandez trece „securitatea economică” ca unul dintre cele șase interese de securitate națională.
În rest, cele două țări au încă multe subiecte în dezacord. De exemplu, finanțarea viitorului Fond suveran al Comisiei Europene. Parisul a indicat că vrea bani noi pentru fond, dar Țările de Jos insistă ca statele să cheltuiască mai întâi fondurile existente, cum ar fi cele din planul UE de redresare post-pandemie.
***
