Preşedintele Elveției, Guy Parmelin, a anunţat că țara sa pune capăt negocierilor privind un acord cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, care viza armonizarea cadrului juridic în vederea unei participări a confederaţiei helvetice la piaţa unică europeană.
Principalele motive ale opririi negocierilor, care durează de mai mulți ani, sunt neînțelegerile privind drepturile cetățenești, de liberă circulație și privind salariile și ajutoarele sociale, potrivit Politico.
Diferențele de poziții nu au putut fi aplanate nici cu ocazia recentei întâlniri dintre președintele elvețian și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Grija pentru salarii – mai mare decât grija pentru exporturi
UE este principalul partener economic al Elveției, care câştigă un franc din trei din comerţul cu Uniunea. Totalul schimburilor cu UE a fost de 99 de miliarde de euro în 2020, potrivit AFP, citată de News.ro.
Însă Elveţienii se tem că acordul ar fi dăunat protecţiei salariilor lor, care sunt mai mari decât în UE, proporțional cu costul traiului.
Citiți și: „Elveția – Referendum pentru rămânerea sau ieșirea din Acordul de liberă circulație în UE”)
Totuși, în septembrie 2020 elvețienii au votat împotriva unui proiect de încetare a acordului încă în vigoare privind libera circulație a persoanelor.
Acum, Consiliul Federal elveţian a cerut clarificări cu privire la alte două puncte, şi anume dispoziţiile europene referitoare la ajutoarele publice şi directiva privind libera circulaţie a cetăţenilor, care ar fi lărgit accesul europenilor la prestaţii sociale elveţiene.
Grija imigranților
„Obstacolul în diferendele cu UE este interpretarea divergentă a liberei circulaţii a persoanelor. Elveţia consideră că este vorba în mod esenţial de libera circulaţie a angajaţilor şi familiilor lor. UE consideră că este vorba despre circulaţia tuturtor cetăţenilor Uniunii”, declara ministrul elveţian de Externe, Ignazio Cassis, la sfârşitul lui aprilie Cassis.
O preluare integrală a dreptului UE ar fi antrenat ”o schimbare de paradigmă în politica migraţiei (…) şi ar fi avut, în plus, consecinţe asupra ajutoarelor sociale”, a completat oficialul elvețian, miercuri.
Elveţia, care se sprijină pe un puternic sector farmaceutic, dar şi pe o industrie importantă în producţia de maşini-unelte şi echipament industrial, înreţine relaţii comeriaile strânse cu Germania, cel mai mare partener al său, dar şi cu Italia şi Franţa.
Relațiile economice UE – Elveția riscă să se deterioreze
„Acordul Cadru Instituțional” de cooperare, îndelung negociat până acum, ar fi trebuit să ofere cadrul pentru actualizarea altor acorduri bilaterale, privind: libera circulaţie a persoanelor, transporturile, recunoașterea mutuală a standardelor industriale, produsele agricole, serviciile medicale și ajutoarele de stat, potrivit Politico.
Fără acest acord, relațiile în toate aceste sectoare ar putea fi deteriorate , căci prevederile fiecăruia dintre acordurile amintite sunt depășite.
Comisia Europeană și-a exprimat regretul privind decizia Elveției și a adăugat că „scopul principal” al acordului a fost să asigure garanția că „oricine operează în aceleași condiții în piața unică europeană, la care Eleveția are un acces semnificativ”.
Elveția este al patrulea cel mai mare partener comercial al UE, care cumpără de la Confederație și vinde acestuia maimult decât oricine altcineva.
