Durata medie a vieții profesionale la români este de aproximativ 32 de ani, după care se pensionează, cea mai scurtă durată medie a vieții active din UE. În ultimii 10 ani, durata vieții profesionale în România chiar a scăzut, în mod surprinzător, (cu 0,4 ani) – efectul fiind produs de cohortele de pensionați speciali și de scăderea cu un an a vieții profesionale la femei.
Media europeană a vieții profesionale este de 39 de ani, iar Olanda înregistrează valorile cele mai mari, de aproape 44 de ani în câmpul muncii. În absolut toate celelalte state, durata vieții profesionale a crescut.
De menționat este și că durata vieții profesionale înseamnă și durata de contributivitate a angajaților, îndeosebi la fondul de pensii, acolo unde problemele demografice pun o presiune deosebită.
Între 2013 și 2023, durata estimată a vieții profesionale a crescut în toate țările UE, cu excepția României, unde a scăzut cu 0,4 ani. În special, cinci țări au înregistrat o creștere semnificativă de patru sau mai mulți ani:
Ungaria (6,2 ani), Malta (5,3 ani), Irlanda (4,4 ani), Estonia (4,3 ani) și Țările de Jos (4,0 ani). Ungaria și Malta, care au avut o durată de viață estimată sub medie în 2013, au depășit media UE în 2023 datorită creșterilor lor puternice. Principalul motiv al creșterii excepționale a Maltei a fost creșterea remarcabilă a vieții profesionale așteptate în rândul femeilor (8,9 ani), cel mai mare câștig din orice țară din UE.
În schimb, Spania, Germania și Austria au cunoscut o durată estimată de viață relativ stabilă, cu creșteri de mai puțin de doi ani.
În graficul de mai jos – evoluția duratei vieții profesionale în ultimii 10 ani, în Europa
O tendință notabilă în majoritatea țărilor UE a fost aceea că durata vieții profesionale a femeilor a crescut mai mult decât a bărbaților, singurele excepții fiind Danemarca și România. În Malta, Slovacia, Luxemburg, Estonia și Cipru, creșterea a fost semnificativ mai mare pentru femei decât pentru bărbați. În Bulgaria, Slovenia, Danemarca și Suedia, creșterile pentru bărbați și femei au fost aproximativ egale.
Indicatorul privind durata vieții profesionale reprezintă o estimarea a numărului de ani pe care o persoană, în prezent în vârstă de 15 ani, este de așteptat să fie încadrată în categoria forței de muncă (adică angajată sau șomeră) de-a lungul vieții.
Acest indicator își propune să ofere un punct de vedere diferit asupra pieței muncii, analizând întregul ciclu de viață al persoanelor aflate în câmpul muncii față unele aspecte punctuale cum ar fi șomajul în rândul tinerilor sau retragerea timpurie din viața activă.
Eurostat, biroul de statistică european, estimează durata vieții profesionale pentru UE 27 în ansamblu, cât și pentru țară membră, plus cele trei state AELS (Islanda, Norvegia și Elveția) și două candidate (Serbia și Turcia).
În UE, durata estimată a vieții profesionale a variat în mare măsură în funcție de țări și de locația lor geografică.
Olanda a fost țara care a înregistrat cea mai lungă durată de muncă în timpul vieții, 43,7 ani. Urmează țările din nordul Europei, toate cu durate care depășesc 40 de ani, Suedia (43,1 ani), Danemarca (41,3 ani) și Estonia (40,8 ani) s-au clasat pe primele locuri. Cele mai scurte durate de viață profesională, sub 35 de ani, s-au înregistrat în România (32,2 ani) și în mai multe țări din Europa de Sud, respectiv Italia (32,9 ani), Croația (34,0 ani), Grecia (34,2 ani) și Bulgaria (34,5 ani). ), urmată de Belgia (34,7 ani).
Diferențele între sexe în 2023
În 2023, s-au observat diferențe în numărul mediu de ani de viață profesională între bărbați și femei în toate țările. În general, se așteaptă ca bărbații să lucreze mai mult decât femeile, țările nord-europene prezentând o diferență de gen sub media UE de 4,3 ani.
Lituania și Estonia au fost singurele țări din UE în care diferența de gen a fost negativă, deoarece se așteaptă ca femeile să lucreze cu 1,3 ani și, respectiv, cu 0,8 ani mai mult decât bărbații. Dintre celelalte țări, cea mai mică diferență de gen a fost înregistrată în Letonia și în Finlanda, cu doar 0,1 ani.
Dimpotrivă, țările cu cea mai mare diferență de gen în 2023 au fost Italia (8,9 ani), România (7,1 ani), Grecia și Malta (ambele 6,9 ani).
Comparând țările UE, se așteaptă ca bărbații să lucreze cel mai mult în Țările de Jos (45,7 ani), Suedia (44,1 ani), Danemarca (42,8 ani), Irlanda (42,8 ani), Cipru (41,6 ani), Malta (41,6 ani) și Germania (41,4 ani) (vezi Figura 2). Pe de altă parte, țările în care bărbații sunt așteptați să lucreze cel mai puțin, sunt Croația cu 35,4 ani, Bulgaria (35,6 ani), România (35,6 ani) și Belgia (36,5 ani).
În același timp, țările UE în care se așteaptă ca femeile să lucreze mai puțin de 30 de ani în timpul vieții sunt Italia (28,3 ani) și România (28,5 ani). Urmează Grecia (30,6 ani), Croația (32,6 ani), Belgia (32,8 ani), Polonia (33,0 ani), Bulgaria (33,2 ani) și Luxemburg (33,3 ani), toate cu mai puțin de 34 de ani.
În schimb, cele mai lungi durate ale vieții profesionale pentru femei, adică mai mult de 38 de ani, au fost găsite în Suedia (41,9 ani), Țările de Jos (41,5 ani), Estonia (41,5 ani), Finlanda (39,9 ani), Danemarca (39,8 ani). ), Lituania și Portugalia (ambele 38,2 ani).
(Citiți și: ”S-a mai pierdut un milion de (exclusiv) tineri. Exodul accelerează: Golul din piața muncii de peste 10 ani se va suprapune pe intrarea în pensie a decrețeilor”)
***
