Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în ultimele două luni.
După ce salariul mediu nominal net a crescut cu 14,5% an/an în luna mai, consumul a accelerat din nou (+14%, față de +4,8% în aprilie), dar au crescut şi sumele de bani plasate de populaţie în depozite bancare, respectiv cele investite în fondurile de investiţii.
Depozitele populației au crescut în mai cu 10,1% față de aceeași lună din 2016, potrivit datelor BNR.
Subscrierile nete în fondurile de investiții au redevenit pozitive în mai și iunie, după ce apetitul pentru consum fusese copleșitor în lunile anterioare și investitorii scoseseră din fonduri mai mulți bani decât au plasat, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
Efectul de avuție
Atât consumul, cât și economisirea sunt stimulate nu numai de creșterile propriu zise de bani în conturile personale, dar și de așa numitul efect de avuție pe care acestea îl au asupra comportamentului uman și care sporește apetitul pentru cheltuieli, dar și pentru economisire.
„Volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul s-a redinamizat în mai, evoluție susținută de majorarea venitului real disponibil al populației, de efectul de avuție, de dinamica creditului de consum și de nivelul redus al cotațiilor internaționale la țiței”, potrivit unui raport al Băncii Transilvania.
Efectul de avuţie, indus de sentimentul că sunt disponibili mai mulți bani, lucrează şi în domeniul investiţiilor.
„În mod evident, este firesc ca, pe măsură ce ventiturile disponibile au crescut, o parte din acestea să de îndrepte, firesc, și spre economisire în depozite, dar și spre investiții în fonduri”, a explicat Dan Popovici, directorul general al OTP Asset Management.
„Subscrierile în fondurile de investiții sunt în general stimulate de educația financiară, de nivelul veniturilor și randamentele oferite. Suntem într-un context favorabil pieței fondurilor de investiții, căci nivelul veniturilor medii a crescut în ultimii ani, iar randamentele istorice ale fondurilor sunt atractive, dacă le comparăm cu economisirea tradițională. Chiar dacă observam un avans al consumului, cei trei factori luați împreună contribuie printre altele și la creșterea industriei fondurilor de investiții”, a declarat Aurel Bernat, director general al BT Asset Management.
S-au găsit bani și pentru investiţii personale
Luna iunie a adus confirmarea reluării tendinței de creștere a economiilor plasate în investiții personale, înregistrată în luna mai. Fondurile de investiții înregistraseră ieșiri mai mari decât intrările, din februarie până în aprilie.
Economiile plasate de români în fondurile de investiţii active pe piaţa noastră au fost în iunie cu peste 266 de milioane de lei mai mari (peste 58 mil. euro) decât banii care au fost retraşi, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
Volumul investițiilor personale este cu mult inferior plasamentelor în depozite bancare, care au depășit 167,7 miliarde de lei în mai, dar tendința confirmă potenţialul.
(Citiți și Banii românilor: Mulţi în bănci, dar cu un grad de economisire slab şi apetit pentru investiţie şi mai redus)
Diferenţa pozitivă dintre plasamentele şi retrageri le din iunie (subscrierile nete) a fost cu 63% mai mare decât totalul subscrierilor negative din februarie, martie şi aprilie.
Totuși, subscrierile nete din prima jumătate a anului 2017, de 560 de milioane de lei (123,5 mil. euro), sunt de abia 31% din cele din 2015, adică din perioada anterioară valului de creșteri salariale și reduceri fiscale care au stimulat consumul trecut și din acest an.
Fondurile mutuale 99% din bani, iar cele administrate în România peste 80%.
Randamentele
Cei mai mulţi bani (în subscrieri nete) i-au atras fondurile mutuale de investiții cu plasamente în depozite bancare și obligațiuni, mai ales în valută, ceea ce sugerează faptul că o mare parte din bani vin mai ales din partea au venituri în valută, clienți ai serviciilor bancare de tip private banking. Este puțin probabil ca investitorii să convertească economii în lei.
Topul preferinţelor pentru fondurile mutuale după subscrierile nete
În general, în topul subscrierilor se află fondurile în astfel de instrumente cu venit fix, în ciuda randamentelor mici de sub 4%.
Aversiunea pentru risc a economisitorilor – investitori i-a împiedicat să profite de randamente de până la 43%, în ultimele 12 luni.
Gradul de utilizare de către populație a produselor de economisire și investiții este mic în raport cu nivelul general de economisire, deși acesta este comparabil cu media țărilor din regiune.
Totalul depozitelor bancare ale populației a crescut de peste 3,5 ori în ultimii 10 ani, a ajuns la aproape 168 de miliarde de lei în mai 2017 și contează cât 20% din PIB-ul prognozat pentru acest an.
Românii au abia echivalentul a 5,5% din PIB în fonduri de investiții, de trei ori mai puțin decât polonezii sau ungurii, potrivit administratorilor de investiții.
