Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Chestiunea

Oare ce n-o fi în ordine aici? Țara cu creşterea cea mai rapidă, unde scade numărul întreprinderilor cu creştere rapidă

Conform datelor publicate de Eurostat, România ( deşi lider la creşterea PIB, cu 7%) s-a situat în 2017 la coada clasamentului UE în ceea ce… Mai mult

02.04.2019

Cronicile

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

de Marin Pana , 6.2.2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE şi BIRD ( parte a grupului Băncii Mondiale).

Cam jumătate s-au dus la BNR pentru susţinerea rezervei valutare iar cealaltă jumătate la Ministerul Finanţelor pentru susţinerea bugetului public (inclusiv 2,24 miliarde euro cu caracter excepţional din partea FMI, pentru plăţile angajate pe ultimele două luni din 2009).

Suma datorată către FMI a fost achitată cu succes în 2015 (inclusiv cu păstrarea rezervei valutare la nivelul optim crescut prin împrumut, în ciuda rambursărilor efectuate în timp) de către BNR şi Ministerul Finanţelor (cu încărcarea maximă a acestuia în 2013 şi 2014). După care a mai rămas de restituit datoria rămasă strict la bugetul public către UE şi BIRD, conform unui calendar prevăzut până în anul 2023.

Pentru a observa acum efectul peste mulţi ani de zile al unor măsuri de creşteri de venituri discutabile în raport cu situaţia economică vă prezentăm situaţia celor şase miliarde de euro trimise direct la visteria statului (nu am mai inclus dobânzile şi comisioanele aferente, pentru a nu complica expunerea). Acestea  apar în graficul de rambursare astfel:

Se poate observa un spaţiu liber de plată a ratelor scadente în 2020 şi 2021 (care explică parţial apetenţa pentru angajarea de noi cheltuieli, după ce de-abia aproape scăpasem de efectele celor antamate în 2008), precum şi o eliberare de spaţiu fiscal între 2018 şi 2019 de circa 400 de milioane de euro, care explică în proporţie de două treimi diminuarea „by default” a deficitului bugetar anual, de la 2,88% în 2018 la 2,55%, conform cifrelor oficiale.

Dacă se face adiţionarea cu dobânzile ce curg cât timp nu se face rambursarea părţii principale din împrumut şi comisoane, suma exactă publicată de Ministerul Finanţelor pentru anul 2018 este de 1.432,8 milioane euro, respectiv 0,70% din PIB-ul estimat la 949,6 miliarde lei la un curs mediu consemnat de 4,6535 lei/euro.

Problema: nici dobânda nu mai e ce-a fost 

Pentru 2019, cele 1.042,5 milioane euro de plată la un PIB de 1.022,5 miliarde lei şi un curs mediu anual de 4,67 lei/euro (anunţat recent, tot oficial, de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză), înseamnă 0,48% din PIB. De unde rezultă 0,22% din PIB, adică cele două treimi din reducerea prevăzută a deficitului bugetar prin plăţile mai mici ce sunt angajate în contul împrumutului luat în 2009.

Desigur, banii plătiţi în contul ratelor pot fi înlocuiţi prin noi împrumuturi ( termenul tehnic este „rostogoliţi”), doar că dobânda la noile sume ce le înlocuiesc pe cele ajunse la scadenţă este semnificativ mai mare decât cea anterioară, luată în condiţii preferenţiale, sub presiunea crizei şi sub controlul teoretic al specialiştilor FMI în materie de politici guvernamentale.

Când nu vrei să înveți lecția

Dispunerea plăților, aşa cum a fost ea gândită în 2009, era menită să ajute la echilibrarea bugetară în preajma alegerilor şi nu pentru acordarea de beneficii suplimentare, strategic plasate în timp către electorat.

De aceea nu am mai fi avut nimic de plată în 2020 şi 2021, când am fi putut continua cu rambursarea miliardului rămas către BIRD (0,6 miliarde euro în 2022 şi 0,4 miliarde euro în 2023), fără a mai achita dobânzi şi comisioane în sumă de 8,8 milioane de euro pe an în intervalul 2019 – 2022.

Însă, în loc să fie trase concluziile celor 14 ani de consecințe financiare ale unor măsuri de creștere hazardată a veniturilor în 2008 (şi acum mai plătim, de fapt, o anumită parte din majorările de salarii bugetare şi pensii care au trebuit să fie achitate „din piatră seacă” la finele lui 2009), s-a găsit de cuviinţă să se profite tocmai de forma în care s-a stabilit „nota de plată”.

Pentru a anunţa simultan, atât diminuarea de circumstanţă a deficitului bugetar, cât şi continuarea programului de creştere a veniturilor, similar cu cel care ne-a băgat în bucluc în urmă cu zece ani. În caz de criză (care, teoretic, vine ciclic tot cam la un deceniu), vom fi ceea ce cheamă (sugestiv pentru vânător şi vânat) în limba engleză „sitting duck”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ICCJ a respins cererea DNA de judecare cu celeritate a procesului lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea DNA pentru devansarea următorului termen în dosarul lui Liviu Dragnea, termen fixat pentru 20 mai. Procurorii… Mai mult

Europa

Combinatul ArcelorMittal de la Galați va fi preluat de Liberty House Group, companie înregistrată în Singapore – Comisia Europeană a aprobat tranzacția

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat miercuri achiziționarea de către compania britanică Liberty House Group a combinatelor siderurgice deținute de ArcelorMittal în Uniunea Europeană – la Galați,… Mai mult

Stiri

13 formațiuni politice și 3 independenți candidează la europarlamentare. Odinea pe buletinele de vot

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, miercuri, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletine de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai. În competiție intră… Mai mult

Stiri

C.P.Tăriceanu: Am decis cu PSD să avem candidat comun la alegerile prezidențiale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri, la Antena 3, că speră ca președintele Klaus Iohannis să nu mai câştige un nou mandat la… Mai mult

Stiri

Augustin Lazăr se pensionează – CSM i-a aprobat cererea

Vladimir Ionescu

UPDATE: CSM a aporbat în ședința de joi cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr, care își va încheia așadar mandatul și cariera pe data… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia împrumută 500 de milioane de lei pentru a plăti certificatele de emisii de dioxid de carbon

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia a contractat credite în valoare totală de 500 de milioane de lei pentru a putea plăti certificatele de emisii de dioxid de… Mai mult

Stiri

Senatul a adoptat proiectul de modificare a Codului penal

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat miercuri proiectul de modificare a Codului penal, în forma în care a fost elaborat de Comisia specială condusă de Florin Iordache. Senatorii… Mai mult