În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE şi BIRD ( parte a grupului Băncii Mondiale).
Cam jumătate s-au dus la BNR pentru susţinerea rezervei valutare iar cealaltă jumătate la Ministerul Finanţelor pentru susţinerea bugetului public (inclusiv 2,24 miliarde euro cu caracter excepţional din partea FMI, pentru plăţile angajate pe ultimele două luni din 2009).
Suma datorată către FMI a fost achitată cu succes în 2015 (inclusiv cu păstrarea rezervei valutare la nivelul optim crescut prin împrumut, în ciuda rambursărilor efectuate în timp) de către BNR şi Ministerul Finanţelor (cu încărcarea maximă a acestuia în 2013 şi 2014). După care a mai rămas de restituit datoria rămasă strict la bugetul public către UE şi BIRD, conform unui calendar prevăzut până în anul 2023.
Pentru a observa acum efectul peste mulţi ani de zile al unor măsuri de creşteri de venituri discutabile în raport cu situaţia economică vă prezentăm situaţia celor şase miliarde de euro trimise direct la visteria statului (nu am mai inclus dobânzile şi comisioanele aferente, pentru a nu complica expunerea). Acestea apar în graficul de rambursare astfel:
Se poate observa un spaţiu liber de plată a ratelor scadente în 2020 şi 2021 (care explică parţial apetenţa pentru angajarea de noi cheltuieli, după ce de-abia aproape scăpasem de efectele celor antamate în 2008), precum şi o eliberare de spaţiu fiscal între 2018 şi 2019 de circa 400 de milioane de euro, care explică în proporţie de două treimi diminuarea „by default” a deficitului bugetar anual, de la 2,88% în 2018 la 2,55%, conform cifrelor oficiale.
Dacă se face adiţionarea cu dobânzile ce curg cât timp nu se face rambursarea părţii principale din împrumut şi comisoane, suma exactă publicată de Ministerul Finanţelor pentru anul 2018 este de 1.432,8 milioane euro, respectiv 0,70% din PIB-ul estimat la 949,6 miliarde lei la un curs mediu consemnat de 4,6535 lei/euro.
Problema: nici dobânda nu mai e ce-a fost
Pentru 2019, cele 1.042,5 milioane euro de plată la un PIB de 1.022,5 miliarde lei şi un curs mediu anual de 4,67 lei/euro (anunţat recent, tot oficial, de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză), înseamnă 0,48% din PIB. De unde rezultă 0,22% din PIB, adică cele două treimi din reducerea prevăzută a deficitului bugetar prin plăţile mai mici ce sunt angajate în contul împrumutului luat în 2009.
Desigur, banii plătiţi în contul ratelor pot fi înlocuiţi prin noi împrumuturi ( termenul tehnic este „rostogoliţi”), doar că dobânda la noile sume ce le înlocuiesc pe cele ajunse la scadenţă este semnificativ mai mare decât cea anterioară, luată în condiţii preferenţiale, sub presiunea crizei şi sub controlul teoretic al specialiştilor FMI în materie de politici guvernamentale.
Când nu vrei să înveți lecția
Dispunerea plăților, aşa cum a fost ea gândită în 2009, era menită să ajute la echilibrarea bugetară în preajma alegerilor şi nu pentru acordarea de beneficii suplimentare, strategic plasate în timp către electorat.
De aceea nu am mai fi avut nimic de plată în 2020 şi 2021, când am fi putut continua cu rambursarea miliardului rămas către BIRD (0,6 miliarde euro în 2022 şi 0,4 miliarde euro în 2023), fără a mai achita dobânzi şi comisioane în sumă de 8,8 milioane de euro pe an în intervalul 2019 – 2022.
Însă, în loc să fie trase concluziile celor 14 ani de consecințe financiare ale unor măsuri de creștere hazardată a veniturilor în 2008 (şi acum mai plătim, de fapt, o anumită parte din majorările de salarii bugetare şi pensii care au trebuit să fie achitate „din piatră seacă” la finele lui 2009), s-a găsit de cuviinţă să se profite tocmai de forma în care s-a stabilit „nota de plată”.
Pentru a anunţa simultan, atât diminuarea de circumstanţă a deficitului bugetar, cât şi continuarea programului de creştere a veniturilor, similar cu cel care ne-a băgat în bucluc în urmă cu zece ani. În caz de criză (care, teoretic, vine ciclic tot cam la un deceniu), vom fi ceea ce cheamă (sugestiv pentru vânător şi vânat) în limba engleză „sitting duck”.
Urmărește-ne pe Google News
