La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Educaţia continuă din România: subterfugiu hilar la Eurostat pentru a o prinde în tabele

de Marin Pana , 20.5.2019

Valoarea cu care figurează România la Eurostat în materie de procentaj din populaţie cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani care urmează o formă de învăţare în anul 2018 a fost de doar 0,9%.

Adică, prea mică pentru a mai putea fi scrisă pe barele din infograficul publicat de organismul statistic european. Motiv pentru care s-a făcut o excepţie, iar cifrele au fost scrise în afara barei corespunzătoare ţarii noastre.

Pentru referinţă, menţionăm că media UE pe 2018 a fost de 11,1, adică de 12 ori mai mare faţă de România, iar media din Zona Euro, la care aspirăm, este încă şi mai ridicată (11,5%).

Valorile cele mai mari pentru educarea pe parcursul vieţii adulte au fost înregistrate anul trecut în Suedia (29,2%),  Finlanda (28,5%), Danemarca (23,5%), Olanda (19,1%) şi Franţa (18,6%).

Tendinţa la nivel european pentru acest indicator esenţial în privinţa mobilităţii şi competitivităţii pe piaţa muncii a fost una de creştere pe parcursul ultimilor ani ( de la 9,6% media UE şi 8% în Zona Euro în anul 2006). Prin contrast, după ce că am fost în permanenţă la coada Europei, noi am mai înregistrat şi o traiectorie descendentă din 2013 ( când am atins valoarea de 2%) încoace.

În pofida oportunităţilor generoase de programe de formare şi perfecţionare profesională apărute odată cu intrarea în UE, inclusiv cu posibilitatea de a accesa fonduri europene dedicate, procentajul adulţilor înscrişi la o formă de pregătire a rămas foarte departe de uzanţele în materie pe continent şi grevează asupra aşa-numitei convergenţe reale.

Faptul că nu avem nicio scuză pentru evoluţia dezastruoasă în acest domeniu al educaţiei este atestat de valorile înregistrate în alte state provenite din fostul bloc estic, care, deşi rămân sub media europeană stau cu mult mai bine decât noi: Cehia 8,5%, Ungaria 6,0%, Polonia 5,7% sau Bulgaria 2,5%.

După ce că, şi aşa, stăteam cel mai prost din UE atât la ponderea persoanelor cu educaţie superioară cât şi la rezultatele celor aflaţi acum în şcoală la testele standardizate pe plan internaţional, nici măcar la categoria celor intraţi acum în ”câmpul muncii” nu am ajuns să mai recuperăm din deficitul de învăţare.

Deficit ce expandează sincron cu pretenţiile salariale în creştere şi pare a se fi generalizat în educaţia din România pe sistemul „decât mult şi fără rost, mai bine puţin şi prost”.

Astfel, asistăm pasivi la ştergerea în timp a etichetei moştenite din fosta orânduire, cea de „forţă de muncă relativ ieftină şi bine pregătită”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2019

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult