Economia circulară poate diminua cu aproape o treime volumul actual al consumului de resurse și materii prime la nivel global, conform studiului „The Circularity Gap”, realizat de agenția internațională Circle Economy în colaborare cu Deloitte. Cu toate acestea, economia globală este în prezent circulară în proporție de doar 7,2%, în scădere comparativ cu 2018, când prima ediție a studiului o estimase la 9,1%. În 2021, doar 1,4% din economia românească era circulară, comparativ cu media UE, de 11,7%.
Consumul global de resurse și materii prime s-a triplat în ultimii 50 de ani, consumul per capita depășește de aproape două ori pragul de echilibru, iar în ultimii șase ani economia mondială a exploatat și a folosit mai mult decât în întreg secolul XX, creând dezechilibre naturale majore și perspective nesustenabile pentru mai multe regiuni, specii și industrii, mai arată studiul.
Economia circulară a coborât la 7,2% din economia globală
Ritmul tranziției către economia circulară rămâne, însă, subdimensionat în raport cu volumul anual debexploatare a resurselor, inclusiv a resurselor vulnerabile sau virgine.
Economia globală este în prezent circulară în proporție de doar 7,2%, în scădere comparativ cu 2018, când prima ediție a studiului o estimase la 9,1%. Este vorba despre o scădere procentuală, nu în valoare absolută, care arată că se exploatează și se consumă din ce în ce mai mult și mai puțin responsabil, iar politicile de ecologizare a industriilor nu reușesc să țină pasul.
(Citește și: „Constantin Damov, Green Group: România, în ”marja de eroare” la economia circulară„)
„Economia circulară înseamnă mai mult decât reciclare și ecologizare, iar principiile ei – use less, use longer, make clean, use again – răspund la cel puțin două dintre marile provocări de actualitate pentru
industrii și economii: accesibilitatea resurselor și reducerea amprentei de carbon. Un nivel de circularitate de numai 7,2% în prezent în economia globală și aflat în continuă scădere în ultimii ani arată că industriile
rămân ambițioase și competitive, în ciuda dificultăților din ultimii ani, dar nu sunt eficiente în exploatarea
resurselor și a materiilor prime. Studiul propune o serie de soluții de diminuare a consumului, organizate
sub trei mari principii: reducere, regenerare și redistribuire, aplicabile tuturor categoriilor de industrii și
resurse și având la bază ideea că fiecare deșeu irosit este o șansă ratată la sustenabilitate”, a declarat
Sorin Elisei, Director, Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate și energie.
420 de mil. de ha despădurite în ultimii 30 de ani
Din perspectivă de mediu, studiul prezintă concluzii alarmante: în ultimii 30 de ani, a fost despădurită la
nivel global o suprafață totală de peste 420 de milioane de hectare, în timp ce aproape jumătate din
solurile planetei sunt serios degradate, oceanele au o aciditate cu peste 30% peste limitele admise,
85% din rezervele piscicole sunt în colaps, iar fauna sălbatică s-a diminuat cu 70%. În plus, peste 70%
din emisiile de carbon la nivel global provin din extragerea și prelucrarea resurselor naturale, în procese
clasice, de economie liniară (take, make, waste).
Studiul arată că renunțarea la combustibilii fosili și diminuarea cererii de agregate minerale, precum
nisipul și pietrișul, sunt acțiuni care ar putea avea impact imediat asupra acestei stări de fapt, iar industriile cu amprentă mare asupra calității aerului, solului și apelor, precum industria alimentară (responsabilă de
aproape o treime din emisiile cu efect de seră și principala cauză a pierderii biodiversității), industria
prelucrătoare (principala sursă de poluare chimică și de deșeuri cu degradare lentă), construcțiile
(responsabile de 55% din consumul de electricitate și un sfert din solurile degradate la nivel global) și
transporturile (aproape jumătate din emisiile de carbon, cu perspective de a depăși 60% până în 2050),
trebuie tratate cu prioritate.
Doar 1,4% din economia românească este circulară
„România face primii pași în tranziția de la o economie liniară la una circulară, un proces complex și de
lungă durată. În 2021, economia românească era circulară în proporție de numai 1,4%, comparativ cu
media UE de 11,7%. Strategia Națională privind Economia Circulară, adoptată în septembrie 2022 și care
va fi completată de un plan de acțiune până în al treilea trimestru al acestui an, dă un semnal important și
oportun. Aceasta a identificat primele șapte sectoare economice ca potențial de circularitate pentru
România – agricultură și silvicultură, auto, construcții, alimente și băuturi, ambalaje, textile, echipamente
electrice și electronice –, care vor fi vizate, așa cum recomandă și studiul, de acțiuni concrete și prioritare
în Planul de acțiune. Practic, toate aceste arii vor naște oportunități importante de afaceri pentru companii, care vor avea la dispoziție noi facilități și surse de finanțare publice și private”, a declarat Adrian
Teampău, Director servicii Fiscale, Deloitte România.
Studiul subliniază, totodată, inechitatea beneficiilor economice obținute pe baza resurselor
exploatate la nivel global. În ultimii 50 de ani, populația planetei s-a dublat, însă consumul de resurse a
crescut de peste trei ori, beneficiile favorizând net economiile consolidate din America de Nord și Europa.
În 2015, doar opt mari economii (Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA, Canada și
Federația Rusă), au produs peste 85% dintre gazele cu efect de seră la nivel global. În prezent, cifrele
cresc galopant în state cu economii emergente și se estimează, de exemplu, că numai China este
responsabilă de 75% din creșterea consumului de materii prime în ultimii 20 de ani.
Soluțiile propuse de studiu vizează trei categorii de state, în funcție de dimensiunile și amprenta
economiilor lor în ecuația globală a consumului de resurse. În primul rând, statele Shift, cu venit mare pe
cap de locuitor și nivel de trai ridicat, care consumă cea mai mare parte a resurselor și se află la originea
principalelor dezechilibre naturale; în această categorie intră statele europene și din America de Nord,
Australia, țările din Golf și din Orientul Îndepărtat, care trebuie să reducă supra-consumul și să accelereze
eforturile de ecologizare a mijloacelor de producție, recomandă studiul. Următoarea categorie, statele
Grow, include China, țările din Europa de Est și Caucaz, Asia Centrală și America Latină, care se
industrializează accelerat și a căror clasă de mijloc crește; acestea consumă semnificativ mai mult în
ultimii ani și, potrivit raportului, trebuie să se concentreze pe a stabiliza consumul de resurse. Ultima
categorie, statele Build, se referă la țări și teritorii din Africa și Asia de Sud și Sud-Est, care deși
găzduiesc cea mai mare parte a populației lumii, consumă mai puțin de 10% din cât consumă statele
Shift și prezintă decalaje sociale și economice importante. Acestea trebuie să beneficieze de cotele de
consum eliberate de celelalte categorii, să își dezvolte infrastructura și să conducă nivelul de trai spre
standardele occidentale. Cooperarea internațională și parteneriatul public-privat sunt esențiale în
agregarea acestor obiective, în planificarea și implementarea lor, mai subliniază studiul.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță
financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune
Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor
rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit
companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o
societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste
150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor
aproximativ 415.000 de profesioniști la nivel mondial.
Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în
cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de
consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în
tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 3.000 de profesioniști.
***
