Rata de refolosire a materialelor din UE este de circa 12%, ceea ce înseamnă că peste 88% din materiale din economia europeană ajung la gunoi. În România lucrurile stau și mai prost, țara noastră aflându-se abia la începutul tranziției către economia circulară, care ar permite realizarea de economii uriașe, a avertizat Arno Behrens, Senior Environmental Economist, Banca Mondială.
El susține că în România există deschidere pentru trecerea la economia circulară, avantajele acesteia fiind cunoscute.
”În termen de implementare, există interes pentru optimizarea proceselor, reducerea costurilor de producție asociate consumului de materii prime și reducerea deșeurilor. Analiza SWOT arată un potențial ridicat pentru economia circulară în România. Înțelegerea și angajamentul Guvernului este mare. Există oportunități legate de UE. Există multe motoare europene pentru politici de economie circulară. Există și multe fonduri europene disponibile pentru tranziție”, a declarat specialistul Băncii Mondiale, joi, în cadrul conferinței ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reciclarea materialelor din industrie”, organizată de CursDeGuvernare.
În opinia sa, pentru a avea succes, o barieră importantă ce trebuie eliminată este nivelul prețurilor. Activitățile de economie circulară sunt privite ca fiind mai scumpe. Există un necesar mare de investiții în acest sector, astfel încât prețurile să devină competitive, susține specialistul.
”Prețurile trebuie să reflecte impactul negativ al actualului sistem, dar trebuie să reflecte și beneficiile economiei circulare. Subvențiile pentru combustibili fosili, spre exemplu, trebuie să dispară. UE cheltuiește încă 55 miliarde de euro pe an pentru combustibili fosili. În același timp, activități circulare precum refolosirea și repararea trebuie să beneficieze de scutiri fiscale pentru ca aceste activități să fie susținute”, a comentat Arno Behrens.
Consumul deja uriaș de resurse se va dubla în următoarele trei decenii
El a avertizat că economia globală are nevoie de 100 de miliarde de tone de resurse pe an pentru a funcționa.
”Dacă tendința continuă așa cum estimăm noi pentru următorii ani, până în 2050, consumul global de resurse se va dubla din nou, la 200 de miliarde de tone pe an. Acest lucru are consecințe majore asupra mediului. Se estimează că 90% din pierderea de biodiversitate este legată de consumul de resurse, două treimi din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel global sunt legate de consumul de resurse”, a avertizat specialistul.
Totodată, consumul de resurse este foarte disproporționat. În medie, un american consumă 22 de tone pe an de resurse naturale, în vreme ce cetățeanul mediu al unui stat african consumă circa 5 tone.
”Cei mai bogați un miliard de oameni consumă 72% din resursele lumii. Cei mai săraci un miliard de oameni consumă sub 1% din resursele naturale. Există o dimensiune importantă legată de dezvoltare”, susține Behrens.
În opinia sa, economia circulară promite să reducă această cantitate de resurse naturale virgine, însă tranziția este foarte complexă deoarece necesită o abordare multi-sectorială.
”Nu în ultimul rând, presupune costuri, nu doar beneficii, sunt costuri enorme pentru industrie și sectorul privat și nu sunt doar câștigători, ci și mulți perdanți, sectoare care ar putea pierde, regiuni care ar putea pierde”, avertizează specialistul Băncii Mondiale.
Materialele de referință în cadrul prezentării:
- Cum rezolvăm imposibilul? Politicile din tranziția Europei la o economie circulară – Raport al Băncii Mondiale
- Squaring the Circle Policies from Europe’s Circular Economy Transition
***
