fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Economia – made in or by Romania? (4) / Brandurile naționale și valoarea adăugată în industria prelucrătoare

de Marin Pana 21.5.2014

Sub laurii creșterii economice din ultimii 2 ani băltește un fenomen care peste un deceniu ne poate exploda în față : miza pe salariile mici ca principală sursă de competitivitate, îndeosebi în industria adjudecată de investițiile străine – zona care ne-a adus cea mai importantă creștere – și ignorarea celorlalte surse de valoare adăugată mare. 

cursdeguvernare.ro continuă astăzi seria de analize care premerg conferința organizată în data de 3 iunie cu sprijinul Academiei de Studii Economice – sub un titlu inspirat după o formulare mai veche a profesorului Mircea Coșea: ”Economia – De la made in Romania, la made by Romania”.

Nu, Nu e vorba de ”capitalul străin versus capitalul autohton” : într-o economie globalizată aceasta ar fi o rudimentară inadecvare, iar într-o economie românească ce-și caută locul pe piețe lumii orice astfel de antagonism ar fi pur și simplu prostie.

E vorba, însă, de trecerea la ”nivelul următor” – despre care nu vorbește nimeni : punerea în valoare a avantajelor comparative ale economiei locale, monetizarea surselor autohtone de competivitate și complementaritatea capitalului autohton la investițiile străine în dezideratul unei valori adăugate cât mai mari.

Adică despre păstrarea banilor de dezvoltare pe toate direcțiile în entitatea economică numită România. (Cristian Grosu)
***

În ideea depășirii stadiului de ”made in” și a trecerii la ”made by Romania”, un sector de branduri autohtone puternice este esențial, nu doar pentru identitatea economiei naționale dar și pentru dezvoltarea ei sustenabilă, contribuind la maximizarea valorii adăugate în procesul de producție.

Din această perspectivă, România se află într-o poziție dominată deocamdată de volum și nu de calitatea care să concentreze productivitatea necesară unui nivel de trai european.

Percepția asupra brandurilor românești la nivel național

Conform studiului Brand Community Power Model, derulat de B&P Brandivia si GfK Romania, Poiana este cea mai puternica marca autohtonă, ocupând locul șase între primele 40 de branduri prezente pe piața locală. Studiul a fost realizat în 2014 pe populația între 18 ani si 49 de ani din mediul urban, pentru mărcile selectate in funcție de cheltuielile media de anul trecut.

Pentru referință, menționăm că prima poziție din topul 10 în care s-a intercalat brandul Poiana a fost ocupată de Coca-Cola (scor 51,6), urmată de Milka (51,5), Jacobs Kronung (50,5), Orange (48,9), Ariel (48,3), Pepsi (46), Nivea (43,8), Dove (40,7) și Vodafone (37,3).

Mărcile din Top 10 activează în domeniul bunurilor de larg consum și serviciilor telecom, segmente pe care prezența românească a rămas relativ slabă.

Mărcile din domeniul auto și cel financiar s-au plasat în partea a doua a topului. Dacia este marca cea mai puternica din industria auto (locul 21 – scor 32,1), iar BCR în sectorul financiar (24 – 28,6).

Brandurile românești dincolo de percepție

O problemă în evaluarea brandurilor românești o constituie faptul că nu există un clasament în funție de forța acestora și de valoarea adăugată pe care o aduc în economie. Pur și simplu nu are cine să facă o astfel de evaluare, astfel încât, din cercetările și estimările făcute mai degrabă pe criterii de percepție lipsesc nume din industrii inovative și cu valoare adăugată mare, cum sunt cele din domeniul IT.

Un exemplu în acest sens este brandul Bitdefender, aflat în topurile mondiale din industria de securitate informatică cu bune rezultate pe piețe competitive cum ar fi SUA și Marea Britanie, dar care lipsește din topurile locale.

Acest fel de de companii, creatoare și purtătoare de branduri autohtone, se adresează mai degrabă piețelor externe, însă tocmai acesta ar putea fi factorul cheie în implementarea unui concept de genul ”made by”. Deigur, ca urmare a creșterii gradului de inovare și a competitivității din spatele brandului.

Revenind la topurile locale (cum e cel de mai sus) și la brandurile autohtone, în clasamentul primelor 50 de branduri românești, întocmit în 2013 de compania Unlock Market Research pentru revista Biz, Poiana figurează tocmai pe locul 12 (cu 8 locuri mai jos decât în anul anterior).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Apele minerale (7 la număr) și lactatele (6 la număr) domină peisajul în care segmentul produselor alimentare este copleșitor (33 din primele 50 de mărci).

Cea mai mare companie ca cifră de afaceri, Petrom, apare de-abia pe locul 17, iar cele trei prezențe din sectorul bancar pe locurile 24, 27, 31 și 40 (unde figurează singura bancă cu capital autohton, CEC).

Dincolo de clasarea propriu-zisă, contează mobilitatea și ascensiunea unor noi branduri. Dintre cele cinci noi prezențe în top, doar trei sunt relativ recente (Aqua Carpatica, Delaco și eMAG), în timp ce alte două sunt bazate pe refacerea prestigiului unor mărci mai vechi (Tarom și Jidvei).

Un austriac priceput la branduri: Produceți doar 0,2% din PIB sub brandurile proprii

România are nevoie de mai multe branduri naţionale pentru a-şi menţine trendul economic ascendent, în condiţiile în care în prezent banii cheltuiţi pe mărci româneşti nu rămân în ţară, ci se duc la investitorii străini acţionari ai unora dintre cele mai mari companii româneşti, a spus Gerhard Hrebicek, preşedinte al Institutului European pentru Branduri din Austria.

În România valoarea celor mai mari zece branduri cu acţionariat majoritar autohton reprezintă doar 0,2% din PIB, în timp ce în Ungaria aceasta reprezintă 1,8% din PIB, în Marea Britanie 9,8%, iar în Finlanda depăşeşte 30%. Asta nu înseamnă că aici nu există potenţial de exploatare a brandului companiilor, din contră. Românii sunt atraşi de brand, dau bani, valoarea brandului este recunoscută, însă economia nu poate beneficia de asta pentru că numărul brandurilor naţionale este destul de mic. Iar companii puternice precum Petrom sau Dacia au fost vândute investitorilor străini“, a explicat el.

Gerhard Hrebicek a mai spus că „brandul oferă identitate unei ţări şi contribuie la o evoluţie sănătoasă a economiei. Trebuie să reţinem faptul că tocmai acele companii care investesc mai mult în criză reuşesc să supravieţuiască. Iar brandingul ar trebui să fie printre principalele zone de investiţie pentru că îţi asigură venituri mai mari fie pentru că îţi permite să creşti preţurile, fie pentru că oamenii cumpără într-o cantitate mai mare dacă alegi să practici preţuri decente.“

Valoarea adăugată brută

Prin prisma valorii adăugate brute (VAB) la nivelul economiei naționale, cea mai importantă componentă este industria prelucrătoare, care dă tendința generală prin capacitarea industriei extractive și industriei energetice și antrenează sectorul cu ponderea cea mai însemnată, cel al serviciilor. Cele mai recente date disponibile rămase definitive, publicate în ianuarie 2014 pentru anul 2011, arată evoluțiile produse de la începutul crizei.

Astfel, industria alimentară, de băuturi și tutun a continuat să se dezvolte și să domine autoritar volumul VAB (de remarcat, cu un ritm bun dar situat sub cel de ansamblu), industria mijloacelor de transport ( unde regăsim cel mai puternic brand românesc de tip ”made-by” și nu numai ”made-in”) a venit puternic din urmă iar sectorul de textile, îmbrăcăminte și pielărie a supraviețuit cu succes creșterii costului forței de muncă și delocalizării progresive a producției în lohn.

De exemplu, exporturile de încălțăminte efectuate anul trecut au depășit pragul de 2 miliarde euro, stabilind un nou record istoric. După reducerea de 15% a activității din anul 2012, diminuarea ponderii lohn-ului în acest sector a stimulat producatorii autohtoni să iasă la export cu noi creații, de data aceasta sub branduri proprii.

Din păcate, însă, zone foarte profitabile și unde aveam o oarecare tradiție construită cu mari eforturi, precum precum petrochimia și industria farmaceutică , au pierdut considerabil teren. Importurile au crescut masiv pe acele zone, ceea ce se vede în mod clar în partea de deficit a comerțului exterior. Restructurarea industrială a afectat și alte segmente tradiționale, precum industria metalurgică sau producția de mobilă

De reținut că nu doar volumul de VAB contează, dar și procentajul de valoare adăugată materiilor prime în procesul de producție. Or, aici nu avem date certificate la nivel național, deși productivitatea muncii pe lucrător depinde de partea procentuală și nu de valoarea totală adăugată, rezultată în urma unui volum mare de activitate mediocru retribuită.

De aceea, printre măsurile luate pe viitor ar trebui să figureze orientarea spre domenii în care ecartul să fie cât mai mare între costul materiilor prime și amorizării utilajelor și cel al produsului final. Ceea ce ar permite (cel puțin în teorie) acordarea unor salarii mai mari și dezvoltarea serviciilor pentru forța de muncă mai bine plătită, cu un nivel de trai apropiat de media UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult