marți

9 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 februarie, 2014

La finele lunii mai 2013, Guvernul lansa strategia fiscal-bugetară pe perioada 2014 – 2016. Document profesionist care angaja credibilitatea Executivului în privința unei schimbări de substanță în problemele economice. Câteva dintre prevederi atrăgeau atenția. Să vedem ce s-a întâmplat ulterior și care este situația din perspectiva datelor de care dispunem acum.

Strategia Fiscal-Bugetară menționa că în următorii 4 ani Guvernul vrea să scadă contribuțiile la asigurările sociale și taxa pe valoare adăugată, pe măsura creșterilor veniturilor la bugetul de stat:

-”Reducerea treptată, în următorii 4 ani, a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator, pe măsura creşterii gradului de colectare a veniturilor bugetare până în 2016”.


-”Reducerea treptată în următorii 4 ani a taxei pe valoarea adăugată pe măsura îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare”.

Reducerile contribuțiilor de asigurări sociale și taxei pe valoarea adăugată s-au dovedit a fi bune și frumoase în intenție și concepție, dar prezintă probleme serioase în ceea ce privește posibilitatea de a fi puse în practică. Asta deoarece condiția creșterii veniturilor la bugetul de stat nu a fost îndeplinită în 2013 iar programul anunțat în strategie a trebuit să fie serios ajustat pentru 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Confruntat cu încasări mai reduse cu un procent și jumătate din PIB anul trecut la bugetul general consolidat, Guvernul a evitat în 2014 până și tentativa de trecere a pragului de 33% la veniturile bugetare. În plus, ritmul de ajustare a deficitului a fost redus considerabil iar programul de apropiere în raport cu deficitul structural a fost întârziat deocamdată cu un an (2,1% în 2013 a devenit 2,2% în 2014, evident, dacă totul decurge bine).

A fost adoptat un noul pachet de măsuri fiscale care aduce un plus de 2,9 miliarde lei, din care 1,8


miliarde lei au fost alocate pentru creşterea cheltuielilor de investiții şi 1,1 miliarde lei au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar estimat pentru anul 2013”, spunea strategia.

Din păcate, rezultatul a fost un minus care nu a permis nici creșterea investițiilor (ajunse la cel mai redus procentaj din PIB din ultimii șase ani) și nici reducerea deficitului bugetar, menținut cu dificultate la nivelul cash de 2,5% din PIB.

Din fericire, dacă deficitul bugetar în anul 2012, calculat potrivit ESA 95, s-a situat la 2,9 % din PIB în condițiile unui deficit cash de 2,5%, avem toate șansele ca situația să se repete în 2013 și să ne încadrăm în continuare în plafonul de 3% din PIB după metodologia internațională, cerut de criteriile de la Maastricht.

Din păcate, profesionalismul s-a manifestat pe partea neplăcută a strategiei. Aproape toate temerile menționate în documentul de referință pentru perioada 2014 -2016 au fost confirmate. Din strategie :

Principalele riscuri legate de buget pe orizontul de referinţă:

-Corecţii financiare suplimentare legate de absorbţia fondurilor europene ori finanţarea din bugetul

naţional al proiectelor prioritare;

-Posibila acumulare de arierate în a doua jumătate a anului 2013 care să continue şi în anul 2014

la nivelul autorităţilor locale;

-Progres limitat privind restructurarea companiilor de stat care ar putea reînnoi presiunea asupra

bugetului.”

In realitate, lucrurile au stat așa :

 

  • ,Sumele primite de la UE anul trecut în contul plăților efectuate au fost de 8,91 miliarde lei în locul celor 11,22 miliarde lei programate.
  • ,Arieratele s-au acumulat în ultima parte a lui 2013 în loc să scadă. Afirmația a fost făcută de şeful misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, iar datele concrete urmează a fi anunțate de Ministerul Finanțelor.
  • ,Cât despre restructurarea companiilor de stat, progresul a fost mai mult decât limitat.

Sigurul risc important amintit de guvern care nu s-a materializat (chiar dimpotrivă, v. nivelul de 1,55%) era cel de derapaj al inflației.
Se spunea în strategia 2014 – 2016: ”pot exista riscuri de abatere în sus a ratei inflaţiei de la traiectoria de bază, care provin din incertitudinile care planează în ceea ce priveşte consecvenţa implementării setului de politici macroeconomice şi reforme structurale agreate cu instituţiile internaţionale (CE, FMI şi BM).” Fără alte comentarii.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Nu ma mir, socialisti sunt aia care cheltuie banii ce nu-i au (ai altora) si apoi trebuie sa vina guverne cu masuri de dreapta pt a repara prostiile lor populiste. Si cum pe la noi bizonul national e prea inept pt a intelege mecanismul voteaza emotional si in final plateste tot el nota.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Nu ma mir, socialisti sunt aia care cheltuie banii ce nu-i au (ai altora) si apoi trebuie sa vina guverne cu masuri de dreapta pt a repara prostiile lor populiste. Si cum pe la noi bizonul national e prea inept pt a intelege mecanismul voteaza emotional si in final plateste tot el nota.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: