Drum deschis pentru condamnații penal către Președinția României: Comisia juridică din Senat a respins interdicția

Reprezentanţii coaliției majoritare (PSD și ALDE) și cei ai UDMR din Comisia juridică a Senatului au votat luni pentru respingerea unui proiect ce le interzice condamnaților penali să candideze la președinția României.

Scorul în comisie a fost – șapte împotriva proiectului, patru pentru.

Proiectul aparține unor membri USR și PNL care au propus modificări la Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, în conformitate cu o decizie a CCR.

La începutul lunii mai, CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea referitoare la articolul din Legea 90/ 2001 care le interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din guvern (este reglementarea care nu i-a permis lui Liviu Dragnea să devină premier).

Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea întrucât se referea la „aspecte de legiferare ce intră în competenţa Parlamentului”, dar majoritatea CCR a impus o interpretare a interdicției: „Prin urmare, apare cu evidenţă că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei”, spunea CCR.

Judecătorii s-au referit în cuprinsul decizie și la tratamentul diferit din legislație – în timp ce pentru miniștri există această interdicție clară, pentru șeful statului, legea nu prevede nimic.

Proiectul depus de USR și PNL introducea acest tratament unitar – introducerea în Legea nr.370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, a interdicției impuse miniștrilor în Legea 90/2001.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat. Parlamentul are obligaţia de a respecta principiile constituţionale şi de a pune în acord legislaţia cu deciziile CCR”, au argumentat iniţiatorii proiectului.

Senatul este prima cameră sesizată.