Procurorul general al Parchetului instanţei supreme cere preşedintelui declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Petre Roman, Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei, pentru infracţiuni contra umanităţii.
În acelaşi dosar au mai fost audiaţi Cazimir Ionescu, lider CPUN la acea dată, şi Miron Cozma, ambii având calitate de suspect.
Cu o zi înainte, miercuri, a fost pus sub acuzare și fostul președinte Ion Iliescu, în același dosar.
Comunicatul PICCJ
În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999, ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270/2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Petre Roman, Stănculescu Victor Atanase şi Voiculescu Gelu Voican, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în perioada în care aceştia aveau calitatea de miniştri, a anunţat joi PICCJ, într-un comunicat de presă.
De ce este nevoie de încuviinţarea preşedintelui
Parchetul instanţei supreme a precizat că faptele reţinute în cazul lui Roman, Stănculescu şi Voiculescu formează obiectul dosarului cunoscut ca „Mineriada din iunie 1990”, aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare.
Deşi faptele ce formează obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale (norme de procedură de strictă şi imediată aplicare), procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului este aplicabilă şi în cauza de faţă.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că, în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie, şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei.
Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale, se mai arată în comunicatul citat.
Potrivit articolului 12 din Legea 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Articolul 19 din aceeaşi lege prevede că, „până la începerea urmăririi penale Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României poate să retragă, motivat, cererea prin care a solicitat urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului”.
Conform prevederilor legale, membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcţiei.
În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, preşedintele, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei, adresează ministrului Justiţiei o cerere în acest scop.
Audierile de joi
Victor Athanasie Stănculescu a fost miercuri la PICCJ, procurorii Secţiei Parchetelor Militare aducându-i la cunoştinţă că s-a redeschis urmărirea penală în dosarul Mineriadei, iar în cazul său se va declanşa procedura specială.
Fostul premier Petre Roman spunea miercuri, întrebat în legătură cu acuzaţiile de infracţiuni contra umanităţii aduse lui Ion Iliescu pentru mineriada din iunie 1990, că nu cunoaşte dosarul şi nu vrea să intervină „absolut deloc” pe acest subiect.
Gelu Voican-Voiculescu a declarat, pentru Mediafax, că acuzaţiile aduse lui Iliescu în dosarul Mineriadei sunt „aberante”, el susţinând că responsabile pentru ceea ce s-a întamplat atunci sunt „forţele care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimţirea alegerilor din mai 1990”.
Viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete, în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, Gelu Voican-Voiculescu a mai susţinut că redeschiderea dosarului ar fi o prelungire a unei iniţiative mai vechi a fostului preşedinte Traian Băsescu.
Gelu Voican a precizat că „în epocă au fost şase morţi şi ancheta generalului Voinea a redus la patru morţi”, spunând că „restul sunt rezultatul înfruntărilor care au avut loc în condiţiile în care forţele de ordine s-au debandat şi nu şi-au exercitat în niciun fel rolul, de frica de a nu fi acuzaţi că au făcut represiune pentru că aveau amintirea proceselor autorităţilor dinainte de, cu oamenii îmbrăcaţi în haine vărgate care reprezentau Ministerul de Interne, Poliţia, Securitatea şi care au produs o anumită impresie”.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.
Procurorii militari care anchetează cauza i-au citat miercuri la Parchetul instanţei supreme pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) Virgil Măgureanu şi fostul general Victor Athanasie Stănculescu.
În dosarul Mineriadei a început urmărirea penală împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv infracţiuni contra umanităţii, pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.
Virgil Măgureanu este suspect în dosarul Mineriadei, tot pentru infracţiuni contra umanităţii, potrivit unor surse judiciare.
Scurt istoric al dosarului
În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.
Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.
Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari şi civili, sute de persoane fiind audiate ca martori şi alte câteva zeci, printre care mai mulţi oficiali, fiind puse sub învinuire.
Iniţial, în dosarul Mineriadei au fost în atenţia procurorilor militari, printre alţii, fostul preşedinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chiţac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stănculescu, fostul şef al Poliţiei Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme de apărare şi fost şef al Statului Major General din Ministerul Apărării Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman şi fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, generalul Dumitru Iliescu.
Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.
Decizia a fost luată în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie.
Urmărește-ne pe Google News
