marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 octombrie, 2013

Direcția națională Anticorupție explică într-un comunicat oficial care era modul de operare al rețelei prin care circa 100 de firme românești și străine s-au constituit într-o rețea prin care au produs un prejudiciu de circa 50 de milioane de euro prin evaziune fiscală.

În acest dosar sunt cercetate peste 80 de persoane, printre care senatorul PSD Niculae Bădălău și procuroarea Angela Nicolae pentru care CSM a dat aviz pozitiv pentru o eventuală arestare.

Modul de operare al rețelei, potrivit DNA:

Din rezoluţia de începere a urmăririi penale au rezultat date şi indicii temeinice că persoanele suspectate coordonau  o reţea infracţională ce viza monopolizarea producţiei şi desfacerii  produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist. În cadrul acestuia erau utilizate societăți comerciale de tip fantomă, pe care persoanele suspectate le controlau și care derulau operațiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale.

Fiecare persoană din cadrul grupului avea atribuții bine determinate:

  • unii dintre suspecţi aveau atribuții pe linia înființării firmelor fantomă

  • alţi suspecţi aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor străini în vederea plasării acestora ca asociați în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, iar alţii aveau atribuţii pe linia racolării cetățenilor români dispuși să își asume calitatea de asociat și administrator al firmelor de acest gen, în schimbul unor sume de bani 

  • alţi suspecţi erau implicaţi în reprezentarea firmelor fantomă înfiinţate în relația cu autoritățile fiscale şi în identificarea funcționarilor fiscali care să-i sprijine (ex:prin muşamalizarea controalelor fiscale, prin neefectuarea controalelor fiscale)

  • unii dintre suspecţi au intermediat legăturile cu funcționari din cadrul ANAF cu atribuţii în verificarea firmelor şi s-au implicat în soluționarea controalelor fiscale asupra societăților fantomă

  • alţi suspecţi aveau atribuții de întocmire a documentației contabile pentru operațiunile comerciale realizate de către firmele fantomă

  • alţi suspecţi au coordonat operațiunile de transport şi au menținut legătura cu șoferii, cu reprezentanții firmelor beneficiare

           Din documentul mai sus menţionat a mai rezultat că membrii grupării  desfășurau activităţi având ca scop principal reducerea substanţială a obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Concomitent, erau evidenţiate cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale ori erau evidenţiate alte operaţiuni fictive. De asemenea,  sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală. În același timp, persoanele suspectate au  procedat la stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA.

Membrii reţelei au derulat operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piaţa internă, cu eludarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit ş.a.), în care au fost implicate  societăţi comerciale  pe care  membrii grupului le-au folosit pentru reducerea masei impozabile.

Astfel, aceștia  declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare și menționau, tot fictiv, că  operaţiunile ar fi fost  susţinute şi prin realizarea de tranzacţii bancare în „buclă” . În realitate operaţiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăţilor  în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea iniţiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor.

De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe şi impozite, impus de legislaţia financiară a statului român, reprezentanţii societăţilor menţionate recurgeau la „reglarea” balanţei de TVA sub forma corelării valorii achiziţiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăţi comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, controlate prin interpuşi.

Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada  2011-2013 fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive.



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: