Zona euro s-ar putea confrunta cu o perioadă inflaționistă având în vedere nivelul record al datoriilor suverane care pune presiune pe Banca Centrală Europeană (BCE) să mențină dobânzile reduse prea mult, avertizează doi foști economiști-șefi ai instituției, potrivit Politico.
Printre aceștia se numără și Peter Praet, economist-șef în perioada 2011-2019, unul dintre artizanii măsurilor neortodoxe de politică monetară cum ar fi relaxarea cantitativă. El este acum convins că tocmai această strategie s-ar putea dovedi problematică pentru BCE în situația în care revine inflația.
Avertismentele vin în contextul în care dezbaterea cu privire la revenirea inflației ia amploare în rândul economiștilor și a investitorilor. Pe de altă parte, oficialii BCE și ai Rezervei Federale din SUA își mențin poziția că inflația rămâne redusă în ciuda stimulentelor fiscale și monetare implementate în jurul lumii pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei.
Potrivit Eurostat, inflația din zona euro a urcat în aprilie la 1,6%, de la 1,3% cu o lună înainte. Ținta BCE este de 2%, iar prognoza instituției este de 1,5% în 2021 și 1,2% în 2022.
Problema, spun unii economiști, este că aceste prognoze pot fi inexacte, iar unele semne indică o revenire mai puternică a inflației. O serie de factori au un efect pe termen scurt asupra prețurilor. Printre aceștia se numără blocajele de pe lanțurile de producție, precum și creșterea cererii. Alți factori riscă să acționeze însă pe termen mediu. Analiștii avertizează asupra creșterii prețurilor activelor, stimulentele fiscale masive precum și evoluția demografică riscând să transforme această evoluție într-una permanentă.
Peter Praet este îngrijorat de faptul că asigurările BCE de a-și menține poziția acomodativă pentru viitorul previzibil – cu rate ale dobânzii în jurul valorii de zero și cumpărări masive de obligațiuni – ar putea face bancherii centrali să ezite să înăsprească politica monetară în situația în care inflația revine în forță.
”Cum vor reacționa? Vor ezita și vor aștepta să aibă mai multe dovezi? Va fi o reacție întârziată față de cea obișnuită?”, se întreabă economistul.
În opinia sa, nivelul ridicat al datoriilor din zona euro precum și programul masiv de achiziționare de active al BCE vor determina o reacție întârziată a băncii centrale. Predecesorii săi sunt chiar mai pesimiști de atât, considerând că nivelul datoriilor publice va obliga BCE să renunțe la mandatul său principal de asigurare a stabilității prețurilor. În opinia lor, instituția va fi forțată să mențină dobânzile mici pentru a asigura capacitatea guvernului de a-și plăti datoriile.
Juergen Stark, care a ocupat funcția de economist-șef al BCE în perioada 2006-2011, consideră că nevoile de politică fiscală vor depăși considerentele de politică monetară dacă inflația va lovi.
Chiar dacă inflația ar justifica creșteri ale ratei dobânzilor, factorii de decizie sunt pregătiți să întârzie pentru a evita tulburările politice care ar urma, anticipează el.
„BCE va tolera inflația dacă va veni”, a spus el. „Daunele colaterale ale politicii de înăsprire ar fi severe și nimeni nu vrea să meargă acolo”, a adăugat el.
