Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site-ul instituției proiectele de lege privind Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală, documente pe care le va menține în dezbatere publică până pe data de 28 februarie.
Perioada de 10 zile de dezbatere publică, care în mod uzual are o durată minimă de 30 de zile, pune sub semnul întrebării dorința de dialog a executivului pe tema fiscalității, care urmează să fie abordată de fapt cu argumente politice, în Parlament :
Surse din Ministerul de Finanțe au declarat pentru cursdeguvernare.ro că noile coduri urmează să fie adoptate de guvern sub formă de proiect de lege, probabil în luna martie, și trimise la Parlament spre dezbatere și adoptare.
Economiștii insistă ca mizele politice să fie excluse din ecuația Codului Fiscal
Din punct de vedere tehnic, principala acuzație publică la adresa proiectului anunțat miercuri de guvern a fost că toate reducerile de taxe vor creea un semnificativ impact bugetar.
Însă, în condițiile în care România ar continua să stea în cadrul trasat prin Pactul de Stabilitate și Creștere (deficitul de maxim 3% din PIB și o datorie publică de maximum 60%), altele ar trebui să fie temele de dezbatere – spun specialiștii consultați de cursdeguvernare.ro.
Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru :
”La o analiză sumară, pare că impactul pe economie este făcut în scenariul în care scăderea de venituri bugetare va contribui la scăderea deficitului, existând un real pericol pentru a depăși ținta de 3% .
Discutăm de modificări majore și este nevoie de o dezbatere foarte serioasă pe subiect. Sper că vom discuta la modul serios propunerile pentru că sunt lucruri care, clar, se pot îmbunătăți.”, afirmă Ionuț Dumitru.
Economistul Lucian Isar consideră că propunerile formulate de guvern sunt un simplu exercițiu de imagine.
„Acest proiect este un colaj, fiecare și-a exprimat, în acest material, propriile păreri și dorințe și nu există o viziune clară pe următorii ani.
În momentul în care există o logică internă a pachetului, abia atunci poți să îl discuți. Avem nevoie, în primul rând, de un proiect de țară.
Pentru a gândi strategia fiscală, trebuie să știu exact ce vreau să fac cu România. Fără să avem un răspuns la așa ceva, aceste exerciții sunt simple încercări de a redirecționa atenția de la altceva”, afirmă Lucian Isar.
Suspiciunea că PSD folosește Codul Fiscal ca instrument politic este generată de faptul că PNL urmează să prezinte un program de guvernare care conține inclusiv proiectul unui buget de stat.
Gabriel Biriș:
„Fiscalitatea funcționează pe principiul vaselor comunicante, nu poți să reduci din toate părțile și sistemul să funcționeze. Sunt câteva lucruri în proiectul de modificare al Codului Fiscal care nu au cum să funcționeze, iar lucrurile astea trebuie discutate
Specialist în legislație fiscală, avocatul Gabriel Biriș spune că dezbaterile pe marginea fiscalității ar trebui să fie unele serioase, având rezerve că o discuție solidă se poate purta în scurtul interval de 10 zile.
Profesorul Mircea Coșea consideră că dezbaterile pe marginea proiectelor de Cod Fiscal și Cod de Procedură Fiscală ar trebui să fie foarte serioase, lipsite total de latura politică. „Există pericolul ca un proiect de importanță majoră să fie subminat de componenta politică. Prima greșeală îi aparține lui Victor Ponta, care a vorbit de Codul fiscal în contextul unei polemici legată de evaziune, de o televiziune… E total greșit să mergem pe această cale”, explică Mircea Coșea.
Darius Vâlcov: Accizele și TVA scad mai repede, începând chiar din 2015
La o zi după prezentarea sintezelor unor mult-așteptate proiecte, ministrul Finanțelor anunță, joi, că accizele şi TVA vor fi reduse înainte de termenele anunţate prin proiectul noului Cod Fiscal.
„Sunt două măsuri, reducerea TVA şi la accize, care, spun în premieră, nu vor aştepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu crea un gol în noiembrie şi decembrie, luni care sunt de regulă de consum. Nu vrem ca populaţia să-şi amâne consumul pentru a aştepta reducerea taxelor din ianuarie”, a spus Darius Vâlcov citat de Mediafax.
Ministrul Finanţelor a arătat că relaxarea fiscală gândită pentru următorii 5 ani are în vedere parcursul României pentru următorii 12 ani, în care obiectivul este depăşirea nivelului mediu al UE privind PIB per capita.
Ministrul Vâlcov a explicat în premieră cum s-a ajuns la propunerile de relaxare fiscală. Simulările, spune Darius Vâlcov, au plecat de la experienţa anilor trecuţi pentru a se calcula nivelul optim pentru TVA şi accize, respectiv de la comportamentul de consum relativ la niveluri mai mari sau mai mici ale acestor taxe, precum şi viteza de creare a locurilor de muncă.
„Avem azi peste un milion de români care lucrează fără forme legale. Încercăm să-i aducem la lumină, pe de o parte ca să fie plătite contribuţiile, pentru că agenţii economici să nu-i mai ascundă, poate că au avut motive din cauza unor taxe foarte înalte, iar pe de altă parte pentru a-i proteja. Din păcate, mare parte dintre ei sunt tineri şi nu realizează că peste 20-30 de ani se aşteaptă să ia o pensie şi statul nu va putea să le-o dea”, a adăugat Vâlcov.
Un răspuns
1.Pentru a realiza ceva major in economie, nu este suficienta actiunea de imagine si cu atit mai putin,una de raspuns „politic”, la faptul ca dreapta vine mai devreme cu o strategie a dezvoltarii.PSD a venit tot timpul cu cite o „reforma”, fie in domeniul muncii, ori in IMM, etc., pe model Cuba castrista, care in fiecare „sezon” initia o noua „campanie” economica revolutionara, cum era de pilda strinsul trestiei de zahar.
2.Codul fiscal este mai ales o „campanie (revolutionara) de impozitare”, numai cu nuanta de „crestere economica”, pe afisul celor 10 zile de expunere, pentru dezbatere.Ea vine dupa celelalte impozite, garnisite economic cu diverse surogate „programatice”, abandonate dupa scurtele perioade de „proba”, esuate.
In conditiile in care PSD nu este in stare nici macar sa evalueze un proiect postaderare (oferit in mod repetat),mai crede cineva ca „proiectul fiscal” ca program de guvernare si impozitare a tot ce misca, va crea o directie de crestere economica, intr-o economie in care investitiile straine au disparut de 8 ani?
3.D-l Lucian Isar s-a pronuntat corect, pentru un demers economic national firesc si oportun, la 8 ani de la integrarea in UE, respectiv un „proiect de tara”.
Acesta nu poate fi altceva, decit un „proiect national de reconstructie economica si industriala” a tarii, ca proiect postaderare in UE,pentru a reconstrui „economia nationala” inexistenta azi.
Numai un astfel de proiect, poate „unifica” viziunile disparate ale specialistilor si economistilor din diferite domenii,intr-un proiect unitar si coerent,intr-o viziune pro-activa si de perspectiva, asupra viitorului economic si industrial al tarii.
Acesta va trebui sa cuprina domeniile energetic, industrial, IT, chimie si siderurgie, invatamint si cercetare stiintifica, sanatate si protectie sociala, etc., intr-un cuvint toate domeniile economice si bugetare, integrate intr-o viziune si constructie unitara si functionala, in directia cresterii economice.
In loc de asta, Guvernul serveste pentru 10 zile de analiza, un colaj fiscal, care trateaza economia la „gramada”, lipsit de orice analiza a problematicii specifice fiecarui domeniu economic si bugetar,cu o viziune infantila asupra dezvoltarii economice. Fara cunoasterea adevaratelor instrumente din panoplia epocii globalizarii:competitivitatea/functionalitatea economica nationala, instrumentele si tehnicile de accelerare a dezvoltarii industriale (si tot ce tine de reconstructia economica si industriala/agricola a tarii), proiectele de dezvoltare economica sint inexistente in Romania!
4.S-a venit cu „revolutia fiscala” in locul unui PROIECT DE TARA” si iluzia ca ea este motorul unei cresteri economice de 4-5 la suta in 2015 si 2016.Aceasta pretentie se inscrie in acelasi absurd economic, ca si „taxa forfetarara” drept solutie la criza de dupa 2008.
Nimic nu reflecta mai deplin lipsa la guvern, a oricarei viziuni si proiect de tara (de reconstructie economica/industriala),decit „invirtitul” timp de 4 ani, exclusiv in zona fiscala ca mod de administrare bugetara a tarii, care nu are nimic comun cu imbunatatirea proceselor calitative nationale, care asigura cresterea economica.
Asa se explica, asezarea „carutei inaintea caior”, adica a unui „proiect bugetar”, inainte de realizarea unui „proiect de dezvoltare economica” asumata, de 5 – 7 la suta pe an, ca baza de orientare/fundamentare in directia dezvoltarii, a „liniei nationale” fiscale.
Apoi,un „cod fiscal” este numai unul dintre componentele instrumentarului dezvoltarii economice (aratate „in mare” la pct. 3), astfel ca lipsa celorlalte – impreuna cu care trebuie sa constituie „proiectul national postaderare”, dovedeste doua lucruri:
a.Guvernul nu are nici o viziune si nici nu distinge diferenta dintre ceeace este simpla administrare bugetara/fiscala a tarii si tehnicile/instrumentele dezvoltarii economice.
b.La fel ca surogatele „maruntele” anterioare (100 de mii Euro pentru IMM-uri, sau 1/2 din salariul celor 10 angajati de firme suportat de stat, etc., etc.), s-a gasit in fine, un SUPER – SUROGAT care nu are termen de comparatie prin grandoarea promisiunilor/asteptarilor guvernamentale si esecul sau, peste citeva luni de aplicare.