Document / USR-Plus cere PNL să lucreze împreună Planul Național de Redresare – propunerile concrete

Europarlamentarii USR-Plus Cristian Ghinea și Dragoș Pîslaru au anunțat joi că USR-Plus va cere negocierea Planul Național de Redresare și Reziliență după alegerile din decembrie.

Reprezentanții formațiunii politice și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care a fost demarat acest proiect național și au afirmat că nu cred că Ministerul Fondurilor Europene trebuie să fie instituția care să gestioneze acest plan Național.

Cristian Ghinea și Dragoș Pîslaru au reamintit joi că Parlamentul European a decis ca statele europene să aloce fondurile din Mecanismul european de Redresare și Reziliență pe 6 axe prioritare cheie afectate de criză, iar Planul național trebuie să fie adaptat acestei decizii pentru ca România să aibă șanse să absoarbă majoritatea fondurilor alocate.

România ar urma să beneficieze de 30,4 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, din care 13,8 granturi nerambursabile și 16,6 împrumuturi în condiții extrem de avantajoase.

Mecanismul va fi pus la dispoziția statelor membre începând cu 1 ianuarie 2021, pe baza Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) ce trebuie pregătite și transmise spre aprobare Comisiei Europene.

Planul românesc se află acum în consultări între ministere, iar USR-Plus a propus joi ”viitorilor parteneri de Guvernare” să lucreze împreună la acest plan.

Formațiunea a prezentat joi propunerile sale și a anunțat că va negocia intrarea la guvernare și pe baza acestora.

Eliminarea diferențelor de tratament între fondurile naționale și cele europene

Cei doi europarlamentari au explicat și modul în care formațiunea politică își propune să evite ”greșelile trecutului”, adică ”cum  evităm să creăm alte noi găuri negre de finanțare, unde banii se pierd și mai ales, cum ne asigurăm că de data asta prindem trenul fondurilor europene, fără să mai fim la coada ratelor de absorbție”.

O  reformă-cheie vizează eliminarea diferențelor de tratament între fondurile naționale și cele europene.

”Sursa banilor ar trebui să fie aproape irelevantă atunci când vorbim de programare, implementare sau evaluare pentru proiectele de dezvoltare ale României. Așa cum ni se cere să venim cu programare multianuală pe banii europeni, așa trebuie sa facem și cu banii din bugetul național. Dacă tot creăm instrumente funcționale pe bani europeni, nu ar trebui să le dublăm cu alte scheme pentru banii naționali, mai simplu de folosit pentru dedicații și învârteli politice”, afirmă USR-Plus.

Cristian Ghinea a mai argumentat că MFE ”nu este instituția potrivită pentru a dezvolta și implementa Planul Național de Redresare”.

(Descărcați AICI propunerile USR-Plus pentru Planul Național de Redresare și Reziliență)

Viziunea USR-Plus pune accent pe multiplicarea rezultatelor. ”Împrumuturile trebuie să meargă pe proiecte care vor genera profit direct, iar granturile vor merge pentru a acoperi riscurile noilor proiecte ambițioase, inovative, pentru proiecte private cât și publice pentru a asigura costuri de finanțare sau de garanție că proiectele europene sunt implementate corespunzător”, arată strategia prezentată joi.

Viziunea USR-Plus asupra Planului Național de Redresare și Reziliență

La nivel de principii, USR-Plus propune finanțarea predominant prin împrumuturi a proiectelor de energie, de utilități, compe-titivitate, regenerare urbană și digitalizare, deoarece acestea generează venituri, iar proiectele de tip dezvoltare infrastructură rutieră sau feroviară, să fie finanțate predominant prin granturi.

Mecanism de Redresare și Reziliență va împărți finanțările în 6 piloni:

• Tranziția verde
• Digital
• Economie și competitivitate
• Coeziune Socială
• Reziliență instituțională (reforme instituționale)
• Noua generație (copii – tineret)

Cel mai important pilon este cel al Tranziției verzi din cauză că principiul agreat la nivel european este acela de a aloca în jur de 40% din fondurile disponibile către reforme și investiții în climă și biodiversitate.

Între măsurile sugerate pentru pilonul ”Tranziție verde”:

• Fără gunoaie în natură
• Împădurim România și combatem tăierile ilegale prin DNA-ul Pădurilor
• Combaterea sărăciei energetice
• Reforma gestionării apei
• Sisteme de monitorizare/ măsurare poluare aer

Pentru pilonul ”Digital” propunerile sunt:

• Cetățenie digitală
• Medic și pacient la un click distanță
• Internet pentru toți

Pentru pilonul ”Economie și Competitivitate” propunerile sunt:

• Bani europeni investiți în industrii ale viitorului
• Clasa de mijloc la sate: susținerea fermierilor mici și mijlocii
• Acces la finanțare pentru antreprenori
• Autostrăzi pe bune, nu pe hârtie

Pentru pilonul ”Coeziune socială” propunerile sunt:

• Protecție socială și muncă legală în domeniul serviciilor
• Fleximuncă
• Lider european în îngrijirea vârstnicilor
• Un loc de muncă: cea mai bună protecție socială
• Corpul Român de Solidaritate și Cooperare
• Drumul spre acasă pentru românii din diaspora

Pentru pilonul ”Reziliență instituțională” propunerile sunt:

• Fond de 1 miliard de euro pentru o infrastructură sanitară modernă
• Stimulente pentru a ne menține sănătoși
• Dreptul de a alege în sănătate
• Siguranța pacientului pe primul loc
• Să nu mori cu dreptatea în mână
• Primării mai puține și mai eficiente

Pentru pilonul ”Noua generație” propunerile sunt:

• Școala de la 8 la 5, masă caldă și școală după școală
• Sprijin pentru școala online
• Garanția pentru un viitor mai bun al copiilor României
• Garanția pentru competențe și lo-curi de muncă pentru tineri