Document / Un tabloul general al problemei insolvențelor în România desenat de ANAF

Biroul de presă al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a dat luni publicității, o prezentare generală a situației insolvențelor din România, în contextul controverselor apărute în ultimele zile pe marginea noului Cod al Insolvenței.

ANAF explică atât rațiunea pentru care a apărut noul Cod, cât și o situație actualizată a insolvențelor – cu anomaliile pe care vechea legislație le conserva în economie. Nu sunt contabilizate și consecințele pe care noul Cod al insolvențelor le va produce prin noile măsuri asupra capacității firmelor aflate în pragul falimentului de a se redresa.

Astfel, Codul insolvenței, în forma sa anterioară, era folosit de unele societăți pentru a scăpa da datorii, ceea ce afecta nu doar bugetul de stat, ci și celelalte companii de pe piață, care nu puteau concura cu o firmă ce-și anula foarte ușor creanțele.

ANAF – Motivele pentru care a fost modificat Codul insolvenței

• Principiile Legii nr. 85/2006 privind reorganizarea societăților comerciale au fost deturnate de la intenția de reglementare, devenind un instrument de ocolire și chiar de anulare a creanțelor înscrise la masa credală
• Plata creanțelor curente trebuia prevăzută ca obligatorie, deoarece de cele mai multe ori, debitorii au ignorat plata creanțelor curente, ajungându-se la situația paradoxală în care creanțele născute în cursul procedurii de insolvență sunt mai mari decât cele înscrise la masa credală
• Insolvența trebuia extinsă și la regiile autonome, cunoscut fiind faptul că există situații în care acestea pur și simplu acumulează datorii, iar măsurile de executare silită și-au dovedit ineficiența
• Planul de reorganizare reprezenta un instrument eficient prin care debitoarea putea tăia efectiv creanțele creditorilor de bună credință, ajungandu-se la situația în care, orice debitor care nu mai dorea să-și achite facturile și obligațiile, să se foloseasca de umbrela insolvenței pentru a-și regla contabilitatea și pentru a scăpa de datorii
• Erau afectați în mod direct creditorii, care nu își puteau recupera creanțele, și in mod indirect, societățile care activează în același domeniu de piață și care inevitabil nu vor putea face față unei concurențe scutite de plata datoriilor
• Creanțele curente trebuie executate în cursul procedurii de insolvență și achitate pe masura ce iau naștere. Modificarea vine doar să stopeze acumularea de datorii curente prin continuarea unei activități defectuoase
• Insolvența trebuie să creeze un echilibru între interesele creditorilor și cele ale debitorilor, și nu să devină un mod de a redresa un debitor prin efortul creditorilor de bună credință, condamnați să suporte din propria avere pierdererile generate de societățile cu care au derulat relații comerciale.
• Valoarea totală a creanțelor înscrise la masa credală în prima jumătate a anului curent a fost de aproximativ 2,369 miliarde de euro.Agenția Națională de Administrare Fiscală publică și datele concrete ale situasției insolvențelor în România: companii, sume, situația pe țară și pe marii jucători care ANAF a cerut intrarea în insolvență :

(DescărcațiI AICI comunicatul ANAF cu situația companiilor)