vineri

19 iulie, 2024

13 septembrie, 2023

Confederația Patronală Concordia consideră că introducerea unei taxe pe cifra de afaceri într-o economie bazată într-o bună măsură pe cheltuieli de consum va genera un impact negativ asupra acesteia.

În spațiul public se vehiculează din nou introducerea unui impozit pe cifra de afaceri de minimum 1%, aplicabil de data aceasta companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane lei.

Într-o analiză a impactului acestei măsuri, Concordia arată că ”statul ar colecta în plus 6,18 miliarde de lei dacă ar introduce măsura”, dar același stat ”poate pierde mult mai mult din cauza încetinirii economice generate de o astfel de măsură, prin reducerea investițiilor și chiar falimentul sau ieșirea de pe piață a unor companii care nu mai consideră piața românească atractivă”.


”Dintre companiile afectate, 294 ar trebui să plătească sume de cel puțin 5 ori mai mari decât cele plătite drept impozit pe profit în 2022, iar unele companii ar trebui să plătească și de zeci de ori mai mult”, arată analiza Concordia.

(DOCUMENT – Descărcați AICI analiza intitulată ”Impactul taxării minime pe cifra de afaceri”)

Argumentele Concordia în cele ce urmează:

Taxarea cifrei de afaceri a marilor companii din România: O pedală de frânare economică într-un context volatil

  • Taxa pe cifra de afaceri este prociclică
  • Taxarea cifrei de afaceri este discriminatorie și este retroactivă în cazul aplicării pentru cifra de afaceri realizată anterior intrării în vigoare
  • Taxarea cifrei de afaceri descurajează inovarea și investițiile
  • Taxarea cifrei de afaceri va afecta exporturile
  • Taxa ar avea un puternic efect inflaționist

Analiză de impact realizată de Concordia

Dată fiind vehicularea în spațiul public a posibilității introducerii unei taxe de minimum 1% pe cifra de afaceri pentru companiile din România cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, am considerat oportun să analizăm situația acestor companii, pentru a putea estima impactul unei astfel de taxe.

Companiile analizate sunt cele mai mari din țară după cifra de afaceri și, în cele mai multe cazuri, după contribuțiile pe care le aduc (deja) la buget, fiind așadar mari angajatori și companii reprezentative pentru economia românească.


Cifrele arată că în 2022, cele 1092 companii care au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro au plătit impozite pe profit în valoare de peste 2,58 miliarde de euro.

O partea din aceste companii sunt deja supra impozitate (ex. companiile din sectorul de petrol și gaze naturale sau companiile producătoare și furnizorii de energie electrică).

În baza cifrelor din 2022, din 1092 companii incluse în analiza Concordia, 756 ar fi fost eligibile pentru noul sistem fiscal, deoarece impozitul pe profit plătit anul trecut nu depășește 1% din cifra de afaceri înregistrată, iar 335 companii ar plăti în continuare 16% pe profit.

Pe aceste date, statul ar aduce la buget 6,18 miliarde de lei (1,23 mld. euro) în plus dacă ar introduce măsura. Dacă statul a câștigat din impozitul de 16% pe profit aproape 12,9 miliarde de lei în 2022, implementând o taxă de minimum 1% din cifra de afaceri, încasările de la cele 756 de companii eligibile ar fi de aproape 9,1 miliarde, iar încasările de la cele 335 companii care plătesc în continuare impozit pe profit ar fi de aproape 10 miliarde de lei. În total, 19,06 miliarde de lei, comparat cu cei 12,88 miliarde de lei colectați în 2022.

Din ce sectoare fac parte companiile afectate

Din cele 756 de companii care ar trece la noul sistem fiscal, cele mai multe desfășoară
activități legate de:

  • Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice (31 de companii, 4% din totalul celor eligibile – 756),
  • Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor si tutunului neprelucrat (28 de companii, 4% din total),
  • Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule (23 de companii, 3% din total),
  • Alte activități de intermedieri monetare (20 de companii, 3% din total),
  • Comerț cu ridicata al produselor chimice (19 companii, 3% din total),
  • Comerț cu autoturisme si autovehicule ușoare (sub 3,5 tone) (17 companii, 2% din total).

Grupând companiile afectate în funcție de sectorul de activitate, cele mai afectate 5 sectoare sunt:

  • energia și combustibilii,
  • automotive,
  • sectorul tutunului,
  • sectorul comerțului farmaceutic
  • sectorul construcțiilor

Deși nu multe ca număr, puternic afectate sunt și companiile de poștă și telecomunicații, care – prin natura activității – sunt caracterizate de cifre de afaceri mari și marje mici.

Din datele analizate, cele mai multe companii afectate provin din următoarele sectoare:

  • 117 companii din sectorul energiei și al combustibililor, cu o cifră de afaceri totală de 38,14 miliarde euro
  • 76 companii sunt din sectorul automotive, cu o cifră de afaceri totală de 21,2 miliarde euro
  • 68 de companii din sectorul tutunului, cu o cifră de afaceri totală de 37 miliarde euro
  • 46 companii din sectorul farmaceutic, cu o cifră de afaceri totală de 9,6 miliarde euro
  • 43 companii din sectorul construcțiilor, cu o cifră de afaceri totală de 5,17 miliarde euro

Practica internațională

Raportat la practicile internaționale, taxarea cifrei de afaceri este o măsură populară în special în țările în curs de dezvoltare, fiind mai dificil de evitat de către companii, spre deosebire de taxarea pe valoarea adăugată.

Instituții internaționale precum FMI sau Banca Mondială indică faptul că mobilizarea veniturilor din taxe este un element cheie pentru dezvoltare și pentru eradicarea sărăciei până în 2030.

Este adevărat că veniturile fiscale s-au ridicat în 2021 la 27.3% din PIB, al doilea cel mai redus nivel din UE (după Irlanda, dar care are statut fiscal aparte). Însă problema colectării scăzute nu poate fi rezolvată prin artificii fiscale aleatorii care afectează chiar companiile vulnerabile la șocuri sau pe cele esențiale pentru creșterea capacității de producție industrială și pentru reducerea balanței comerciale.

Problema colectării scăzute are la bază sumele de peste 7 miliarde de euro din TVA necolectați de statul
român sau cele alte câteva miliarde de euro pierdute prin alte forme de evaziune fiscală sau în
zone gri ale economiei.

Printre soluțiile pe care le considerăm adecvate pentru rezolvarea problemei colectării scăzute se numără:

  • digitalizarea ANAF
  • modernizarea Inspecției Muncii
  • creșterea capacității de colectare de TVA
  • promovarea plăților electronice și digitale, alături de combaterea numerarului din economie
  • regim fiscal predictibil, just și gândit în vederea dezvoltării economiei naționale, nu în vederea încetinirii acesteia

O altă problemă generată de lipsa de predictibilitate și transparență cu privire la elaborarea pachetului fiscal pregătit de guvern este și aceea că entitățile afectate nu pot determina cu precizie impactul acestor măsuri.

Apel Concordia

În finalul analizei, Companiile membre Concordia își manifestă deschiderea pentru a oferi sprijinul necesar găsirii unor soluții economice adecvate și care să reprezinte totodată bazele unor schimbări reale în modul de funcționare al economiei României, prin asigurarea predictibilității și eficienței cheltuirii resurselor publice.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Buna ziua, Pe termen lung (din pacate politicile publice la noi majoritatea sunt pe termen scurt) am avea mai mult de castigat daca statul ar oferi prin programe guvernamentale ajutor de stat, si garantarea creditelor pentru scalarea afacerilor. Sub 0.25% din nr companii din Romania sunt companii mari iar companii mici si mijlocii sub 7%. Ar fi bine sa corelem ajutarul de stat/ garantarea si cu domeniile unde valoarea importurilor este mai mare decat valoarea exporturilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Buna ziua, Pe termen lung (din pacate politicile publice la noi majoritatea sunt pe termen scurt) am avea mai mult de castigat daca statul ar oferi prin programe guvernamentale ajutor de stat, si garantarea creditelor pentru scalarea afacerilor. Sub 0.25% din nr companii din Romania sunt companii mari iar companii mici si mijlocii sub 7%. Ar fi bine sa corelem ajutarul de stat/ garantarea si cu domeniile unde valoarea importurilor este mai mare decat valoarea exporturilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: