Document / Revoluția Conceptului NATO și noutățile pe care le aduce viitorul deceniu

Madrid, 29 iunie, 2022, Summitul NATO:
” The Euro-Atlantic area is not at peace”: așa începe capitolul (prin paragraful 6) alocat Strategiei Alianței, în noul Concept, menit să focalizeze atenția Occidentului pe riscurile de securitate ale următorilor 10 ani.
Strategiile, direcțiile de acțiune și regândirea dispunerii armatelor transformă Europa într-o fortăreață.

Noul Concept, adoptat marți, redefinește inamicii și riscurile, aduce în discuție nume și adversități, reface strategic și conceptual hărțile de apărare și configurează o nouă linie a forțelor de reacție rapidă:

Unele paragrafe ale noului Concept ar fi fost de neimaginat în urmă cu 10 ani.

Înainte de-a desena o sinteză a documentului atașat,
pot fi listate cele câteva puncte care revoluționează noua poziționare a NATO, în comparatie cu vechiul Concept, la care pot fi adăugate măsurile concrete anunțate în ultima săptămână de marile puteri militare ale NATO:

1, În noul Concept, ”Rusia e cea mai importantă și mai direct amenințare la adresa securității aliaților și la stabilitatea din regiunea Nord-Atlantică”.

”În vechiul Concept s-a mers pe ideea că Federația Rusă este un partener al NATO” – spune Cristian Diaconescu, fost ministru de externe.

2, ”Ne confruntăm cu o concurență sistemică din partea celor, inclusiv a Republicii Populare Chineze, care ne contestă interesele, securitatea și valorile și care caută să submineze ordinea internațională bazată pe reguli”, se arată în declarația NATO.

”China nu figura în vechiul Concept al NATO” – potrivit lui Cristian Diaconescu.

3, O mutare a atenției NATO dinspre Marea Baltică spre Marea Neagră.

”E vorba de reevaluarea Flancului Estic NATO. În Conceptul din 2010 se putea accent pe zona baltică, iar din 2016 s-au inițiat măsuri concrete spre Marea Neagră, după anexarea Crimerii de către Federația Rusă.

O altă noutate în Conceptul de acum față de cel din 2010 este că atunci reacția rapidă a NATO viza doar Marea Baltică, iar la Marea Neagră era prevăzută doar reacția ”adecvată”, adică în funcție de circumstanță. Acum pregătirile se fac pentru o reacție rapidă și în această zonă” – observă Cristian Diaconescu.

4, O noutate în poziționarea în teren a NATO este noul statut pe care-l capătă Polonia prin corpul de armată al SUA care va fi dislocat acolo.

”Cel mai puternic semnal pentru Rusia este că vorbim de trupe  sub comanda directă a SUA.” – spune Cristian Diaconescu.

5, „Liderii NATO au decis o schimbare fundamentală în privința apărării și descurajării, pentru a răspunde unor noi amenințări. Vom consolida Flancul Estic la nivelul de brigadă. Vom crește numărul forțelor gata să intervină rapid la peste 300 de mii. Vom consolida abilitatea de a răspunde inclusiv cu echipamente prepoziționate. Vom fi pregătiți cu sisteme de apărare antiaeriană. Este pentru prima oară de la Războiul Rece când avem astfel de planuri. Aliații s-au angajat din nou să cheltuie 2,5% din PIB pentru apărare” – a declarat la finalul întâlnirii cu liderii Alianței secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

(Citiți și: ””Zarurile au fost aruncate”: au apărut CRONICILE 86 – titlurile și autorii”)

Sinteză din noul Concept Strategic NATO:

• Noul Concept Strategic conține 49 de puncte, structurate în patru capitole mari: scopul și principiile, mediul strategic, obiectivele de bază ale NATO (cu subcapitolele descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea cooperativă) și asigurarea succesului continuu al Alianței.

• ”În zona euro-atlantică nu este pace”, este propoziția cu care se deschide capitolul dedicat mediului strategic. ”Federația Rusă a încălcat normele și principiile care au contribuit la o securitate europeană stabilă și previzibilă. Nu putem ignora posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a Aliaților”.

• Documentul descrie amenințările și provocările ce decurg din strategiile subversive ale regimurilor autoritare, precum și tacticilor hibride utilizate tot mai des, de tipul dezinformărilor, a atacurilor cibernetice sau chiar a coerciției economice.

• Cu privire la Rusia, documentul prevede că Alianța nu vizează o confruntare directă cu Federația Rusă, dar aceasta reprezintă cea mai semnificativă amenințare directă la securitatea, pacea și stabilitatea zonei euro-atlantice.

• ”Consolidarea militară a Moscovei, inclusiv în regiunile Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediteraneene, împreună cu integrarea sa militară cu Belarus, ne amenință securitatea și interesele”, se arată în noul concept strategic.

• Documentul abordează apoi problema terorismului. ”Conflictul, fragilitatea și instabilitatea din Africa și Orientul Mijlociu ne afectează în mod direct securitatea și securitatea partenerilor noștri. Vecinătatea sudică a NATO, în special Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunile Sahel, se confruntă cu provocări de securitate, demografice, economice și politice interconectate. Acestea sunt agravate de impactul schimbărilor climatice, al instituțiilor fragile, al urgențelor sanitare și al insecurității alimentare. Această situație oferă teren fertil pentru proliferarea grupărilor armate nestatale, inclusiv a organizațiilor teroriste. De asemenea, permite interferența stabilizatoare și coercitivă a concurenților strategici”, se arată la punctul 11 din document.

• China este menționată direct la două dintre cele 49 de puncte strategice. Liderii NATO susțin că ambițiile și politicile coercitive ale Republicii Populare Chineze (RPC) afectează ”interesele, securitatea și valorile” Alianței, care avertizează și cu privire la parteneriatul dintre Beijing și Moscova.

• ”RPC urmărește să controleze sectoare tehnologice și industriale cheie, infrastructură critică, materiale strategice și lanțuri de aprovizionare. Își folosește pârghia economică pentru a crea dependențe strategice și pentru a-și spori influența. Se străduiește să submineze ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv în domeniul spațial, cibernetic și maritim”, susține noul Concept Strategic NATO.

• Documentul face referire și la provocările de securitate ce decurg din adoptarea noilor tehnologii, uneori foarte disruptive.

• Este semnalată eroziunea mecanismelor de control a armelor (punctul 18).

• Este menționat, de asemenea, impactul schimbărilor climatice, care ”pot exacerba conflictele, fragilitatea și competiția geopolitică”.

• Subcapitolul ”descurajare și apărare” descrie principiile pe baza cărora își propune Alianța să asigure securitatea zonei euro-atlantice, prin recalibrarea modului în care sunt distribuite forțele armate și echipamentele (punctele 20-23)

• Se face referire la importanța securității cibernetice, dar și a altor amenințări ”non-militare”. ”Vom lucra pentru a identifica și atenua vulnerabilitățile și dependențele strategice, inclusiv în ceea ce privește infrastructura noastră critică, lanțurile de aprovizionare și sistemele de sănătate. Ne vom spori securitatea energetică și vom investi într-o aprovizionare, furnizori și surse de energie stabile și fiabile”, se arată la punctul 26.

• Cu privire la capabilitățile nucleare, se reiterează că acestea sunt menite să asigure pacea.

• În ceea ce privește prevenirea și managementul crizelor, aliații se angajează să asigure ”resursele, capacitățile, pregătirea și aranjamentele de comandă și control pentru desfășurarea și susținerea operațiunilor militare și civile de gestionare a crizelor, stabilizare și combatere a terorismului, inclusiv la distanță strategică”.

• La subcapitolul ”securitate cooperativă”, documentul subliniază sprijinul NATO pentru ”independența, suveranitatea și integritatea teritorială” a statelor care doresc să adere la Alianța Nord-Atlantică.

• Documentul subliniază totodată ”importanța strategică” a Balcanilor de Vest și a regiunii Mării Negre. ”Vom continua să sprijinim aspirațiile euro-atlantice ale țărilor interesate din aceste regiuni. Vom spori eforturile pentru a le consolida capacitățile de a aborda amenințările și provocările distincte cu care se confruntă și le vom spori rezistența împotriva interferențelor și constrângerilor din partea unor terți”, se arată la punctul 45, care adresează și importanța strategică a Orientului Mijlociu, Africii de Nord și Indo-Pacificului.

• Ultimele trei puncte adresează alocarea resurselor necesare asigurării obiectivelor de securitate menționate, respectiv ”creșterea cheltuielilor naționale de apărare și finanțarea NATO proporțional cu provocările de securitate”.

(Descărcați AICI Documentul – Conceptul Strategic al NATO 2022)

Ce a obținut România

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, în urma adoptării noului Concept Strategic al NATO, că România și-a îndeplinit toate obiectivele.

”Acest summit reprezintă una din cele mai semnificative reuniuni aliate din ultimii ani în ceea ce privește rezultatele pentru România. Toate obiectivele pe care ni le-am propus au fost atinse și rezolvate în sensul solicitat și sperat de noi”, a spus șeful statului, în marja participării la Summitul NATO de la Madrid.

Cel mai însemnat obiectiv atins de România este consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Tot în premieră, Marea Neagră este menționată într-un Concept Strategic al NATO.

”Ca parte a întăririi posturii NATO pe Flancul Estic, se face referire la o prezență terestră substanțială și persistentă, la întărirea apărării aeriene și antirachetă, la pre-poziționarea de echipamente militare și îmbunătățirea infrastructurii pentru asigurarea întăririlor, aspecte deosebit de importante pentru România. Acum, atât nordul, cât și sudul Flancului Estic au o structură similară, care se bazează pe prezența americană și Grupurile de Luptă, ceea ce asigură coerența posturii pe întregul Flanc, așa cum am cerut noi tot timpul”, a evidențiat șeful statului.

De asemenea, în cadrul discuțiilor de la summitul NATO s-a decis ca grupurile de luptă aliate, inclusiv cel din România, să poată fi trecute la nivelul de batalion, dacă va fi nevoie.

În marja summitului, SUA au anunțat la rândul lor că intenționează să-și sporească prezența militară în Europa, iar în România ar urma să fie detașată o brigadă de 5.000 de soldați americani.

***