Cazul din Republica Moldova cunoscut drept „Jaful secolului”, în urma căruia au dispărut din ţara de peste Prut un miliard de dolari, începe să fie elucidat prin publicarea raportului unei companii americane de audit, Kroll. Raportul confidenţial de fapt, a fost făcut public de preşedintele Parlamentului moldovenesc, Adrian Candu, pe blogul său.
Documentul arată cum 750 de milioane de dolari, de la trei bănci din Moldova – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – au ajuns în firme off-shore prin intermediul unor firme necunoscute. Principalul nume care apare în mod repetat în raportul de audit este cel al unui om de afaceri, Ilan Shor, dar şi al unor actuali sau foşti demnitari moldoveni, precum fostul preşedinte Petru Lucinschi.
În perioada 24 şi 26 noiembrie 2014, în urma unor tranzacţii foarte complexe între cele trei bănci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor şi ale mai multor companii offshore înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong, Banca Socială a transferat către 5 companii necunoscute din Moldova o sumă de 13,5 miliarde de lei (circa 750 milioane de dolari).
Ulterior, aceste firme au transmis banii în conturile din Letonia ale unor companii offshore înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong.
Raportul precizează că în această schemă s-a acţionat concertat şi că s-a urmărit doar beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, în detrimentul celor trei bănci. În final, colapsul celor trei instituţii bancare a fost inevitabil. În 30 noiembrie 2014, atunci când BNM a impus administraţie specială la cele trei bănci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arată în document.
Schema a fost pusă la punct începând cu 2013, atunci când, grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a început să preia controlul asupra celor trei bănci prin diferiți intermediari, susține Kroll.
Compania americana de audit menţionează şi tentative de a şterge urmele modului în care au fost acordate aceste împrumuturi. O maţină de pază din grupul de firme Shor a fost găsită incendiată într-o localitate din Moldova, Iavloveni, iar investigatorii cred că în vehicul se aflau documente importante.
De la cele trei bănci au fost recuperate şi harduri de pe care s-a încercat ştergerea informaţiilor, însă datele au fost recuperate. Investigatorii au cerut Băncii Naţionale a Moldovei să preia toate informaţiile electronice şi calculatoarele celor trei bănci, pentru a evita pierderea de alte informaţii care s-ar putea constitui în probe.
„Jaful secolului” în Moldova
Întregul scandal a izbucnit în momentul în care banca centrală din Moldova a desciperit că cele trei instituţii financiare – care reprezintă o treime din activele bancare ale Moldovei – au acordat credite în valoare de 1 miliard de lei, sumă care reprezintă 15% din PIB-ul ţării.
Unii analişti moldoveni susţin că jaful secolului s-a produs cu complicitatea Băncii Naţionale şi a oficialilor guvernului, dar s-a păstrat tăcerea multă vreme pentru că în noiembrie au avut loc alegeri parlamentare. Iar executivul de la Chişinău a încercat contracararea efectelor acestei mişcări, din motive electorale.
În schimb, la începutul anului 2015, leul moldovenesc s-a devalorizat în raport cu dolarul cu aproape 50%. În luna noiembrie un dolar era 14 lei moldoveneşti, în februarie 2015 – 28 de lei. Economiile moldovenilor s-au diminuat drastic, preţurile au crescut, cursul valutar avea fluctuaţii foarte mari.
Victoria Stoiciu, analist moldovean, director de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, făcea o analiză, într-un articol în luna februarie, referitor la modul în care banca naţională din Moldova a încercat varianta de bailout, acordând de urgenţă 3 miliarde de lei moldoveneşti, fără rezultat.
Duminică, la Chişinău au avut loc proteste faţă de clasa politică şi sistemul bancar. 50.000 de oameni au ieşit în stradă pentru a cere guvernarii intoarcerea miliardului de dolari furat, demisia procurorului general şi a şefului Centrului Naţional Anticorupţie şi închisoare pentru toţi cei implicaţi în schema de scoatere a banilor din ţară.
