Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

La obiect

PISA 2018 – cele mai proaste rezultate din ultimii 9 ani: Record al analfabetismului funcțional pentru elevii români – 44%

Procentul analfabetismului funcțional al tinerilor de 15 ani din România a urcat cinci puncte procentuale, în medie, pe toate cele trei discipline, de la 39%… Mai mult

03.12.2019

La obiect

Bătrânii României și condițiile lor de viață din statisticile UE

Eurostat a dat publicității o serie de date referitoare la populația în vârstă, cu indicatori referitori la ponderea în total, rata de dependență, riscul de… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Document / Reducerea CAS – prin prisma cifrelor Ministerului de Finanțe: Analiza comparativă cu sistemele europene – în dezacord cu măsura

de Marin Pana 18.6.2014

Direcţia generală de analiză macroeconomică şi politici financiare din Ministerul Finanțelor a întreprins un studiu privind sistemele de impozitare din Uniunea Europeană. Studiul, făcut public, vine cu date care nu sprijină reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, reducere care ne-ar îndepărta de situația din Franța sau Germania și ne-ar apropia de cea din Bulgaria. Pasajele încadrate de ghilimele sunt conforme cu enunțurile de site-ul MF :

”Cea mai mică pondere a impozitelor directe în total impozite la nivelul anului 2010 o are Lituania (numai 17,4%), urmată de Bulgaria (18,8%) şi Slovacia (19,1%). Toate aceste ţări au adoptat sisteme de impozitare cu cote fixe care conduc la o reducere puternică a impozitelor directe faţă de cele indirecte.” Cu 22,6%, România se situa în 2010 pe locul 8 din 27 de state, mult sub nivelurile medii de 30,4% pentru UE 27 și de 30,6% pentru EA 17 ( zona euro).

În schimb, România ocupa ”locul 3 în ceea ce priveşte ponderea impozitelor indirecte (45,2%) în total impozite, primele poziţii fiind ocupate de Ungaria (45,5%) şi Bulgaria (55,4%).” Analiza MF constată că ”sistemele de taxare din Germania şi Franţa, care pun accent pe contribuţiile de asigurări sociale, sunt la polul opus cu cele din Danemarca, Suedia şi Marea Britanie, unde ponderea contribuţiilor sociale în totalul veniturilor este redusă” – potrivit Studiului MF.

Pur și simplu, România nu poate face protecție socială la nivel european dacă nu redistribuie din veniturile celor bogați către cei săraci ( vezi cota redusă de impozit pe venit), decât dacă majorează excesiv impozitele indirecte, care afectează pe toată lumea și împiedică dezvoltarea economiei.

Fapt semnificativ, Germania este țara din UE care are cea mică pondere a impozitelor indirecte în veniturile bugetare, ceea ce spune multe despre abordarile de politică economică.

”Statele cu cea mai mare pondere a veniturilor în PIB sunt statele care se bazează pe impozitarea directă (Franța, Danemarca, Belgia, Austria, Olanda, Italia).” Or, România ere o pondere a veniturilor în PIB de 32% față de 45% media UE, ceea ce indică necesitatea majorării impozitelor directe. Nu neapărat la nivelul mediu european, dar undeva mai aproape de acesta.

”O dată cu declanşarea crizei se observă o volatilitate ridicată a ponderii veniturilor în PIB pentru ţările care au la bază impozitarea indirectă (Estonia, Bulgaria, România, Polonia).”

Or, dacă nu ne place volatilitatea ridicată, evaziunea fiscală și ponderea ridicată a economiei subterane, atunci ar cam trebui să mai limităm impozitarea indirectă, crescută în condițiile dificile ale crizei economice.

Armonizarea fiscală sugerează r(a)educerea TVA spre cota de 19% ( adică aproape exact 16% din prețul de vânzare, ceea ce duce la o adevărată cotă unică de 16%). Asta deoarece suntem pe locul trei ca pondere a încasărilor la nivelul taxelor indirecte, care descurajează consumul. consum care parcă trebuia încurajat, preferabil prin mijloace neinflaționiste ( nu mai mulți bani pentru mărfuri scumpe ci aceiași bani pentru mărfuri mai ieftine).

(Citiți și: ”Ionuț Dumitru/ Povara fiscală pe muncă în România: O abordare comparativă”)

În aceste condiții, dacă se face o trecere în revistă a uzanțelor europene, deja consemnate în studiul Direcței generale de analiză macroeconomică şi politici financiar din Ministerul Finanțelor, nu face sens diminuarea cotei de asigurări sociale, aflată exact la mijlocul scalei europene în materie. Adică locul 14 din cele 27 state membre în 2010 și plasată foarte echilibrat (cu 32,2% din încasările bugetare) între mediile de 31,1% pentru UE 27 și 33,1% pentru EA 17 (zona euro).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Practic, în prezent ne situăm în top la cele mai mari impozite indirecte, suntem la mijloc cu contribuțiile sociale și spre coada clasamententului la impozite directe. Nu prea mai avem spațiu pentru majorarea impozitelor indirecte ( în principal TVA și accize) iar creșterea impozitelor directe ar însemna o întreprindere foarte riscantă în plan politic ( aici e o discuție mai largă asupra căreia vom reveni).

(Citiți și: ”Taxarea muncii în România și fiscalitatea pe 1 euro/net în Europa. Dilema reducerii CAS la angajator”)

Dacă avem și o cotă redusă de venituri bugetare raportat la PIB, nu avem cum să reducem CAS din două motive :
Primul motiv ține de volum: ar scădea și mai mult încasările totale raportate la PIB.

Al doilea motiv ține de structură: s-ar debalansa și mai mult structura pe tipuri de venituri la buget, dinspre uzanțele europene spre cele de la sud de Dunăre. Unde, oricum, se colectează mai eficient taxele decât la noi.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Singura motivație economică în acest moment a reducerii oricărei cote de impozitare din prezent este creșterea gradului de conformare din partea contribuabililor, odată cu colectarea și controlul mai eficient din partea autorităților abilitate.

Din păcate, economia subterană a ajuns un adevărat modus vivendi pentru cei care nu pot supraviețui unei concurențe corecte și portiță de finanțare electorală.

De aceea, ordinea corectă este majorarea confirmată solid a gradului de colectare în prealabil și abia apoi reducerea taxelor, nu reducerea taxelor în speranța creșterii (nu marginale, ci consistente) gradului de încasare.

(Descărcați AICI Analiza comparativă a Ministerului de Finanțe pe sistemele de impozitare din UE)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Congresul SUA cere sancționarea companiilor implicate în Nord Stream 2. Și OMV pe listă

Iulian Soare

Comisiile pentru apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naționale, care ar forța administrația Trump să aplice sancțiuni economice asupra… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras 12 decorații – în listă: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Adrian Severin

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis, a semnat o serie de decrete privind retragerea decorațiilor atribuite în trecut lui Adrian Năstase, Bucur… Mai mult

Stiri

Producția Uzinei siderurgice Hunedoara a fost suspendată de ArcelorMittal

Vladimir Ionescu

Scumpirea energiei pe piaţa liberă ca urmare a OUG 114/2018 este motivul  invocat de ArcelorMittal pentru oprirea  producţiei la Uzina siderurgică din Hunedoara încă din… Mai mult

Europa

UE pregătește o nouă procedură de acceptare a noilor membri. Oficial de la Skopje: Promisiunile nu mai sunt suficiente

Iulian Soare

Uniunea Europeană modifică procedura pentru acceptarea de noi membri, intervențiile urmând, printre altele, să garanteze că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă… Mai mult

Europa

Reforma sistemului francez de pensii – pensiile speciale eliminate, vârsta de pensionare rămâne 62 de ani, pensie minimă 1.000 euro

Iulian Soare

Premierul Edouard Philippe a prezentat miercuri proiectul de reformare a sistemul pensiilor publice franceze, document ale cărui principale prevederi desființează pensiile speciale și impune un… Mai mult

Stiri

Microîntreprinderile din România au ajuns la un grad de îndatorare de 73% – analiză Instant Factoring

Vladimir Ionescu

Gradul de îndatorare al microîntreprinderilor din România a ajuns, în 2018, la 73%, cele mai afectate fiind companiile cu o cifră de afaceri mai mică… Mai mult

Stiri

Guvernul a demis 28 de prefecți și a numit doar 13

Vladimir Ionescu

28 de prefecți și 11 subprefecți au fost schimbați în ședința de marți a Guvernului. Operațiunea de înlocuire a reprezentanților puterii în teritoriu a fost… Mai mult