Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

Ionuț Dumitru/ Povara fiscală pe muncă în România: O abordare comparativă

de Ionut Dumitru 22.4.2014

Criza globala recenta a determinat o schimbare de atitudine a investitorilor fata de investitiile pe care le fac si fata de destinatiile geografice ale acestora.

Daca inainte de criza investitorii nu diferentiau prea mult tarile in care faceau investitii, data fiind abundenta surselor de finantare si costul redus al acestora, post-criza lucrurile s-au schimbat si competitia pentru atragerea investitiilor este mult mai dura. Investitorii sunt mult mai atenti la investitiile in care isi aloca resursele si competitivitatea mediului in care fac investitia este mult mai importanta decat in trecut in luarea deciziei de investitie.

Atunci cand se discuta de competitivitatea unei tari pentru investitii se au in vedere mai multe aspecte. Exista mai multe clasamente la nivel international realizate de diverse institutii internationale care ierarhizeaza tarile din perspectiva competitivitatii dupa diverse criterii.

Banca Mondiala realizeaza o astfel de ierarhizare in raportul “Doing Business” pe baza a 10 criterii care acopera atat sistemul de reglementare a mediului de afaceri cat si punerea in aplicare a acestuia. Romania are in cel mai recent raport realizat de catre Banca Mondiala pozitia numarul 73 din 189 de tari, a doua cea mai slaba pozitionare in cadrul tarilor din Europa Centrala si de Est.

Cea mai slaba pozitionare o avem in cazul criteriilor legate de accesul la electricitate (locul 174 din 189 de tari!!!), de obtinerea autorizatiilor de constructii (locul 136), de plata taxelor (locul 134) si de procedura de insolventa (locul 99). Practic, putem identifica astfel cele patru domenii ca fiind cele mai puternice bariere cu care se confrunta o companie atunci cand face afaceri din perspectiva reglementarii mediului de afaceri.

Ierarhizarea țărilor din Europa Centrală si de Est în clasamentul Doing Business (din 189 de țări) :

Sursa: Doing Business report 2013-2014, Banca Mondiala. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Un alt clasament al competitivitatii frecvent utilizat la nivel international este cel al Forumului Economic Mondial (engl. World Economic Forum). Acesta are o acoperire mai larga a competitivitatii, fiind organizat pe 12 piloni ai acesteia care acopera setul de institutii, politici si factori care determina nivelul productivitatii unei tari, aceasta fiind elementul esential al ratei de rentabilitate pe care un investitor o obtine investind in acea tara.

In acest clasament, Romania are o serie de capitole la care are o pozitionare foarte slaba (din 148 de tari comparate), printre care: efectele taxelor asupra motivatiei de a munci (locul 146!!!), calitatea drumurilor (locul 145!!!), increderea publica in politicieni (locul 141), comportamentul etic al firmelor (locul 139), cooperarea in relatiile de munca dintre angajat si angajator (locul 139), capacitatea tarii de a retine talentele (locul 138), favoritism in deciziile oficialilor guvernamentali (locul 137), efectele taxelor asupra motivatiei de a investi (locul 136), risipa in cheltuielile publice (locul 134), si altele.

Ierarhizarea unor tari din Europa Centrala si de Est in clasamentul World Economic Forum (din 148 de tari) – capitole cu pozitionarea cea mai slaba pentru Romania :

Sursa: World Economic Forum World Competitiveness Report 2013-2014. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Din ambele clasamente ale competitivitatii reies o serie de aspecte slabe comune din perspectiva Romaniei, unul din cele mai importante fiind legat de pozitionarea foarte slaba in materie de sistem de taxe. Competitivitatea scazuta la nivelul taxelor in cazul Romaniei nu rezulta numai din nivelul acestora, ci si din birocratia aferenta platii lor.

Asa cum arata raportul Doing Business al Bancii Mondiale, pozitia Romaniei in materie de plata taxelor este foarte slaba, cea mai slaba din tarile Europei Centrale si de Est si chiar mai slaba decat in cazul unor tari foarte “exotice” cum ar fi Sierra Leone, Mozambic, Yemen sau Belarus.

Numarul de plati pe an aferente taxelor pe care o companie din Romania trebuie sa le faca este de 39, un nivel foarte ridicat, chiar daca in scadere fata de anii anteriori, fiind mult mai mare decat in cazul tarilor din Europa Centrala si de Est.

Spre exemplu, o companie din Romania face 12 plati pe an pentru plata TVA si 12 plati pe an pentru plata contributiilor la asigurarile sociale, in timp ce in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, conform metodologiei Bancii Mondiale, plata celor doua impozite este considerata a fi facuta o singura data, declararea si plata in acele tari fiind facuta 100% electronic de catre majoritatea intreprinderilor de dimensiune medie.

Daca Romania ar asigura declararea si plata electronica a CAS, impozitului pe profit si TVA, numarul de plati facute de catre o companie ar scadea de la 39 la 14 si am urca in clasament pe locul 75 (de la 134) la numarul de plati, respectiv pe locul 64 (de la 73) la nivel de competitivitate generala a economiei.

Pozitionarea României în materie de plata taxelor :

Sursa: World Bank Doing Business Report 2013-2014. (CLICK PE IMAGINI PENTRU MĂRIRE)

In ceea ce priveste nivelul taxelor platite de catre companiile din Romania, acestea reprezinta conform datelor Bancii Mondiale 42.9% din profiturile comerciale (profitul inainte de plata taxelor), pozitionand Romania pe locul 118 din 189 de tari la nivel international si peste media tarilor din Europa Centrala si de Est, a tarilor membre OECD si a tarilor din Europa si Asia Centrala.

Prin urmare, nivelul agregat al taxelor platite de companii nu poate fi considerat nicidecum a fi unul mic, contrar aparentei create de o cota de impozit pe profit foarte mica dupa standarde europene (cota unica de 16%).

Pe langa cota unica pe impozitul pe profit, companiile platesc taxe foarte mari aferente contributiilor la asigurarile sociale (31.5% din profiturile comerciale), care pozitioneaza Romania pe o pozitie foarte slaba in clasament (locul 171 din 189 de tari!!!).

Este absolut evident ca povara pe munca este una foarte mare in Romania. Pentru a plati o unitate monetara salariu net in Romania, costurile totale ale angajatorului reprezinta 1.83 unitati monetare (incluzand contributiile la asigurarile sociale ale angajatorului, ale angajatului si impozitul pe venit), ceea ce plaseaza Romania pe locul 7 la nivel european ca povara fiscala pe munca.

Chetuiala totala a companiilor pentru a plati 1 euro salariu net :

Sursa: Molinari Economic Institute, The tax burden of Typical Workers in the EU 27, 2013. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Sub aparenta unui nivel scazut al taxarii creata de cota unica mica dupa standarde europene, nivelul taxelor pe munca este in realitate unul foarte mare in Romania.

In comparatie cu alte state europene, Romania are un nivel foarte scazut al impozitarii veniturilor (cota unica de 16% este a treilea cel mai mic nivel de taxare la nivel european, dupa Bulgaria cu 10% si Lituania cu 15%) si al profiturilor (cota unica de 16% este a treilea cel mai mic nivel de taxare la nivel european, dupa Bulgaria cu 10%, Lituania cu 15% si Ungaria tot cu 16%).

Insa, cota de TVA din Romania este una dintre cele mai mari la nivel european (a treia cea mai mare, dupa Ungaria cu 27%, Suedia si Danemarca cu 25%), iar cota de contributii la asigurarile sociale este a 8-a cea mai mare la nivel european.

In concluzie, cotele legale de impozitare in Romania sunt foarte mari la TVA si CAS si foarte mici la impozitul pe profit si impozitul pe venit, in comparatie cu tarile membre UE.

In acest context, apare ca evident faptul ca este absolut necesara o reducere a fiscalitatii pe munca, mai ales in conditiile in care aportul fortei de munca la PIB-ul potential trebuie sa creasca semnificativ in anii urmatori pentru a accelera procesul de convergenta reala a economiei.

In acest sens, exista o intenție declarată a Guvernului de a micșora nivelul contribuțiilor sociale pe parcursul anului 2014, insa trebuie precizat că impactul unei asemenea măsuri nu se regăsește în proiecția bugetară curentă pentru 2014 şi nici în cea pe termen lung (ceteris paribus, impactul bugetar net anualizat al unei reduceri cu 5 pp. procentuale a CAS la angajator ar implica un deficit mai mare pe termen scurt cu circa 0,6% din PIB).

Adoptarea unei asemenea măsuri, deși în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condițiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (deci de amploare), reprezentate fie de majorări/extinderi de bază de impozitare în cazul altor taxe și impozite, fie de reducerea unor cheltuieli.

O reducere de amploare a cotelor legale de CAS, necesară din perspectiva reducerii poverii fiscale pe muncă, poate fi realizată în măsura în care se reduc/elimină diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) si/sau se imbunatateste raportul contributori/beneficiari in sistemele de asigurari sociale, de preferinta prin masuri care sa conduca la reducerea numarului foarte mare de salariati “la negru” (estimati la circa 1.5 milioane, reprezentand peste 30% din numarul de salariati din economia oficiala).

Alternativ, Guvernul poate analiza posibilitatea angajamentului ferm pentru o traiectorie multianuala de implementare graduală a unor reduceri de contribuții sociale (ex. 0,5 – 1 pp. pe an), care ar putea fi mai ușor compensate cu măsuri discreționare echivalente ori eventual, acoperite ex-ante de o îmbunătățire a gradului de colectare, reflectat în încasări bugetare mai mari (și implicit în deficite mai mici) decât cele programate, identificate cu prilejul evaluării de la jumătatea anului a politicii fiscale (în speță în contextul analizei asociate Raportului semestrial privind situația economică și bugetară).

Un astfel de plan multi-anual ar avea avantajul de a ancora așteptările agenților economici și, în ipoteza acumulării de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile în economie încă înainte de implementarea efectivă.

Cotele de TVA in statele europene :

SAursa: Comisia Europeană. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Cotele cele mai mari de impozitare a veniturilor in statele europene :

Sursa: Comisia Europeană. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Cotele cele mai mari de impozitare a profiturilor in statele europene :

Sursa: Comisia Europeană. (CLICK PE IMEGINE PENTRU MĂRIRE)

Cotele de contributii la asigurarile sociale in statele europene :

 

Sursa: Comisia Europeană. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

***
Ionuț Dumitru este Președintele Consiliului Fiscal și Economist-șef al Raiffeisen Bank. Opiniile exprimate în acest articol sunt opinii personale ale autorului si nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.4.2014

2 comentarii

  1. Protonic
    1.5.2014, 9:59 am

    Acesta este un curs de guvernare pe care vi-l dau eu voua si totodata o provocare
    Dupa parerea mea Romania trebuie sa faca urmatoarele sase lucruri
    – sa identifice sectoarele importante in care se vor face apoi investitii si vor fi sprijinite legislativ
    – sa atraga investitiile straine prin acordarea de facilitati
    – sa incurajeze economia locala prin micsorarea taxelor pentru mici intreprinzatori, micsorarea birocratiei la infiintare si contabilitate mai simpla
    – sa puna accentul pe competente prin concursuri reale
    – sa consulte factorii interesati si sa faca cu ei un brainstorming din care sa rezulte un Plan de masuri
    – sa incurajeze si sa aplice inventiile si inovatiile

  2. Ion
    31.10.2014, 10:38 am

    Datele sunt in multe cazuri nerelevante sau gresite. Astfel, in Bulgaria la cotele date trebuie adaugate contributia de 12% a guvernului. Totodata, statul bulgar mai subventioneaza cu circa 50% bugetul de pensii. Chiar Polonia are deficite mai mari decat noi la pensii. Sau, daca U.K. are un sistem de pensii alimentat din impozite generale si nu din contributii, inseamna ca povara fiscala e mai mica? Atunci, daca Romania ar face la fel impozitarea muncii ar scadea cu vreo 12% si am fi un paradis fiscal in U.E. ? De altfel, n-ar fi o idee rea daca s-ar asocia cu coplati in functie de venituri. Pacientul n-ar mai putea spune ca el plateste CASS si, daca are venituri suficiente va fi obligat, chiar si moral sa plateasca serviciile medicale – macar o parte.
    Concluzia ? Avalansa de date statistice nu inseamna descoperirea adevarului, nici analiza, nici concluzii corecte. Sistemele de contributii si taxe, trebuie analizate in detaliu, trebuie tinut cont de dimensiunea deficitelor lor cronice, de ce ofera, de posibilitatile demografice , ocupationale.

Lăsați un comentariu


Stiri

1,5 miliarde de lei – oferta finală a Guvernului primarilor, pentru primari. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Negocierile dintre ministrul de Finanțe și reprezentanții organizațiilor asociative ale primarilor s-au încheiat miercuri cu ieșirea nervoasă a edililor din marile orașe, după ce Eugen… Mai mult

Stiri

Operațiunea ”Pacient sub acoperire”: Colegiul Medicilor spune că e incitare la comiterea de infracțiuni

Vladimir Ionescu

Acțiunea “pacientul sub acoperire”, demarată de ministrul Sănătății, nu înseamnă decât o incitare la comiterea de infracțiuni, se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde MCV printr-un set de măsuri la nivelul întregii Uniuni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a decis miercuri o serie de măsuri menite să consolideze și statul de drept în Europa, – măsuri care se referă nu doar… Mai mult

Stiri

CSM despre posibilitatea diminuării pensiilor magistraților: Nu vom tolera sub nicio formă!

Vladimir Ionescu

Eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților sau orice altă formă de diminuare a acestora “contravine principiului independenței justiției”, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),… Mai mult

Mobile sticky

Mircea Geoană va fi secretar general adjunct al NATO

Razvan Diaconu

NATO a anunțat miercuri că secretarul general Jens Stoltenberg a decis numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al organizației. Potrivit anunțului… Mai mult

Stiri

Finanțele modifică Legea prevenției – amendă minim 8.000 lei și suspendarea activității pentru lipsa casei de marcat electronice

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de cãtre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor… Mai mult

Europa

Înmatriculările de mașini noi în UE – cel mai mare declin al anului, în iunie

Adrian N Ionescu

În matriculările de mașini noi au scăzut în Uniunea Europeană cu 7,8% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, până la puțin peste… Mai mult