Guvernul declanșează reducerea cheltuielilor bugetare și se pregătește să treacă la fondul de rezervă, prin OUG, banii necheltuiți ai administrațiilor locale și ai instituțiilor centrale. Detaliile proiectului, obținut de CursDeGuvernare, arată că cele mai afectate vor fi administrațiile locale – probabil motivul principal pentru care proiectul de OUG nu a fost încă publicat. Ținta de deficit pe care o urmărește guvernul prin aceste măsuri rămâne cea asumată la începutul anului, de 4,4% din PIB.
Toți banii obținuți prin aceste măsuri merg la Fondul de rezervă bugetară.
Despre ordonanță a vorbit luni ministrul Marcel Boloș, care a spus, la Alba Iulia, că prin implementarea unor noi măsuri fiscale, cum ar fi limitarea şi plafonarea cheltuielilor în sectorul public, se vor economisi până la sfârşitul anului 8 miliarde de lei.
(Citește și: ”Ministrul Boloș anunță economii de 8 mld. lei în sectorul public”)
În preambulul OUG, pentru a justifica în plan intern urgența adoptării acesteia, este din nou menționat pericolul ”suspendării fondurilor europene” în condițiile depășirii țintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB convenite cu Comisia Europeană. Este o justificare exagerată, în condițiile în care chiar unul dintre europarlamentarii PSD (Corina Crețu) a desființat recent acest argument.
(Descărcați AICI proiectul de OUG)
Ce prevede proiectul de ordonanță:
Fără studii, consultanță, reparații, festivaluri și noi obiecte de inventar
Potrivit proiectului, începând cu data intrării în vigoare a OUG, ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice nu mai pot încheia angajamente legale pentru următoarele cheltuieli:
- Bunuri și servicii pentru alineatele Furnituri de birou și Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare
- Reparații curente
- Bunuri de natura obiectelor de inventar
- Cărți, publicații, materiale documentare
- Consultanță și expertiză
- Pregătire profesională
- Studii și cercetări
- Contribuții ale administrației locale la realizarea de servicii de interes local, în baza unor convenții sau contracte de asociere
- Alte cheltuieli, cu excepția plății chiriilor și a executării silite a creanțelor bugetare
- Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile Sănătate și Asistență socială
Pentru restul cheltuielilor din categoria Bunuri și servicii, plățile lunare din noiembrie și decembrie nu pot depăși nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie- septembrie 2023. Această prevedere nu se aplică la cheltuielile cu materiale sanitare, medicamente, servicii medicale și cheltuielilor aferente unităților de învățământ.
Instituțiilor și autorităților publice li se mai interzice să finanțeze din fonduri publice (cu excepția fondurilor provenite din donații și sponsorizări) evenimente comunitare, de tipul festivalurilor, concertelor, festivităților etc.
Excepție constituie evenimentele organizate cu prilejul zilei oficiale a unității administrative și cheltuielile cu evenimente ocazionate de sfârșit de an, dar cheltuielile nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023.
Nicio investiție în noiembrie și decembrie – cu excepția proiectelor finanțate cu fonduri europene
Începând cu data intrării în vigoare a OUG, autorităților și instituțiilor publice li se interzice să încheie noi contracte de investiții, singura excepție admisă: investiții finanțate/cofinanțate din fonduri europene multianuale sau PNRR.
Pentru proiectele deja contractate, cheltuielile din lunile noiembrie și decembrie sunt limitate la ”cel mult media plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie”.
Decizia vizează inclusiv investițiile CNI, dacă creditele bugetare disponibile pentru anul în curs prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării sunt epuizate. CNI va fi înștiințată de minister de epuizarea fondurilor alocate unei investiții, compania fiind obligată să ia măsuri pentru evitarea înregistrării de arierate.
Drepturi salariale obținute în instanță și despăgubiri – amânate pentru anul viitor
Tot de la data intrării în vigoare a OUG, plata sumelor stabilite prin drepturi de plată emise de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cu termen scadent 2023 și neachitate se efectuează după 1 aprilie 2024.
La fel, se amână pentru 2024 și plata tranșelor aferente anului 2023 din sumele prevăzute de hotărâri judecătorești care au ca obiect acordarea de drepturi salariale. Prevederile se aplică și pentru sumele prevăzute de decizii judecătorești devenite executorii având ca obiect acordarea de daune-interese.
Sumele defalcate din TVA neutilizate pleacă la fondul de rezervă
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate și cele pentru plata burselor elevilor neutilizate după stingerea obligațiilor de plată aferente perioadei ianuarie – august se disponibilizează la Fondul de rezervă bugetară.
La fel merg la fondul de rezervă și sumele defalcate din TVA destinate implementării Programului pentru școli al României necheltuite după stingerea obligațiilor de plată aferente perioadei ianuarie-iunie a anului școlar 2022-2023.
Compensarea facturilor la energie, doar în limita banilor din Fondul de Tranziție Energetică
Proiectul de OUG modifică și Ordonanța 27 din 2022, cea care stabilește măsurile aplicabile consumatorilor finali din piața de energie, stabilind că cererile de decontare se onorează ”în limita sumelor disponibile în Fondul de Tranziție Energetică”.
Limite lunare de cheltuieli, amânarile de plăți se penalizează cu 10%
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor aproba lunar, pentru luna următoare, limite de cheltuieli pentru deschiderea de credite bugetare, în funcție de estimarea încasării veniturilor bugetare, de volumul de plăți curente și arierate.
Proiectul de OUG mai stabilește că, începând cu luna noiembrie, ordonatorii principali de credite ”care la data de 31 octombrie 2023 înregistrează în execuția bugetară la unele titluri plăți sub 50% din valoarea creditelor aprobate sunt obligați să disponibilizeze al Fondul de rezervă minim 10% din valoarea creditelor la acea dată”.
Dacă nu se întâmplă asta în 5 zile de la transmiterea solicitării, Ministerul de Finanțe este abilitat să blocheze deschiderile de credite bugetare pentru respectivul ordonator de credite.
***
3 răspunsuri
Măcar la voi lista măsurilor este completă.
Proiectul de ordonanță a fost transmis de către Ministerul Finanțelor către Consiliul Economic și Social (www.ces.ro) spre avizare.
Această ordonanță are un punct VI care „aruncă în aer statul de drept”.
Practic statul care este debitor vrea să legalizeze nerespectarea unor hotărâri judecătorești (bune/rele sau cum ora fi ele, dar sigur executorii și definitive – eșalonate deja la plată tot pe considerente de „constrângeri bugetare”). Mi-aș dori să aflu de ce orice alt debitor ar mai dori să își execute obligațiile chiar și dacă acestea sunt stabilite printr-o hotărâre judecătorească; de ce o persoană condamnată ar mai accepta sa execute o pedeapsă… dacă chiar statul nu vrea să execute hotărârile judecătorești care nu îi sunt favorabile.
Una este să nu mai vrei să achiziționezi bunuri/servicii/lucrări și cu totul altceva să nu pui în executare o obligație certă/lichidă/exigibilă…
Aproape la fel de gravă este și propunerea de decontare a energiei în anumite limite în condițiile în care nu se limitează proporțional consumul – e foarte posibil să existe în România foarte multe „defecțiuni” în rețelele de curent și gaz….
😂😂😂
Sa vezi jaf la Primarie in decembrie 2023!
Idem Consiliul Judetean!
O sa fie,
O sa fie,
Mare economie!😵😵😵
Niște hoți la.drumul mare.
Iau banii cetățenilor câștigați în instanta după ani de chinuri sa finanțeze deficitul bugetar.
Noaptea mintii