Ministerul Muncii a publicat pe site proiectul Hotărârii de guvern prin care salariul minim garantat în plată crește, începând cu 1 februarie, de la 1.250 de lei, la 1.450 de lei, pentru un program de lucru complet de 166 ore pe lună.
Valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe ţară urcă astfel la 8,735 lei/oră, cu 16% mai mult decât în prezent (7,382 lei/oră).
Angajatorii care nu respectă legea vor fi sancționați cu amendă contravenţională de la 300 lei la 2.000 lei, o sancțiune suplimentară distinctă de cea prevăzută de Codul munci, precizează documentul.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă.
Nota de fundamentare a HG nu conține nicio informație privind impactul reglementării.
(Proiectul poate fi descărcat AICI)
Guvernul Cioloș s-a arătat foarte reticent în ceea ce privește resursele statului pentru o creștere a salariului minim la bugetari și impactul acestei măsuri asupra firmelor.
Fostul premier declara la sfârșitul anului că lasă guvernului PSD decizia stabilirii noului salariu minim:
“Viitorul guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea nivelului salariului minim pe economie, garantat în plată în anul 2017, în condițiile în care partidul care a câștigat alegerile din 11 decembrie 2016 și-a asumat nivelul salariului minim în programul de guvernare”, spunea Dacian Cioloș, în ședința de luni a Consiliului Național Tripartit.
“Partidul care a câștigat alegerile și-a stabilit o cifră clară în programul de guvernare, pe care și-a asumat-o politic (…) În cazul în care acest guvern ar promova o Hotărâre cu acea sumă, ar însemna că ne-am asumat-o fără a avea vreo analiză în spate”, explica fostul premier.
În cadrul negocierilor tripartite purtate în luna decembrie pe acest subiect, Ministerul Muncii a prezentat un studiu cu trei scenarii de majorarea a salariului minim garantat în plată, în condițiile în care sindicatele au solicitat creșteri de la 1.250 de lei la 1.350 sau 1.400 lei.
Impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ – o creștere a acestui salariu cu 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%, potrivit unui studiu realizat pentru guvern de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS).
(CITIȚI ȘI: Studiu: Scenariile creșterii salariului minim. Impactul)
“Se pare că în România creșterea costurilor – determinată de creșterea salariului minim – nu este compensată prin creșterea productivității”, este concluzia studiului. Acesta atrage însă atenția că “cifrele, deși valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauție întrucât productivitatea poate fi influențată de o multitudine de factori iar legătura dintre salariul minim și productivitate nu este una foarte strânsă”, cum reiese din modelul econometric utilizat pentru analiză.
Creșterea salariului minim garantat în plată nu va duce însă automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei, deoarece multe dintre familiile cu cel puțin un astfel de salariu sunt și beneficiare de ajutoare de stat (Venit Minim Garantat sau Alocație pentru Susținerea Familiei).
O creștere a salariului minim va face ca o parte din angajați plătiți cu minimum pe economie să nu mai beneficieze de banii de la stat pentru suplimentarea veniturilor, fiindcă ar depăși nivelul stabilit de lege pe membru de familie.
Asta ar reduce numărul familiilor de salariați aflate în stare de sărăcie și ar elibera statul de o parte mică din cheltuielile cu asistența socială. În opinia patronatelor, acest lucru ar însemna transferul unei părți mici din povara asistenței sociale către firme.
România are însă cea mai rată de sărăcie în muncă, potrivit statisticilor Eurostat.
Urmărește-ne pe Google News
