DOCUMENT / Programul de guvernare Cioloș – principalele obiective

UPDATE:

Premierul desemnat Dacian Ciloș a declarat luni dup-amiază la postul Digi24 că renunță la renegocierea MTO.

Citiți: ”DOCUMENT / Dacian Cioloș – Programul de guvernare și eratele lui după o zi de Parlament”)

***

Premierul desemnat Dacian Cioloş a depus, luni, în Parlament, planul de guvernare pentru mandatul pe care ar urma să îl primească cabinetul său.

Principalele partide politice au anunţat că vor susţine Guvernul Cioloş. Componenţa acestuia a fost anunţată duminică, urmând ca luni să aibă loc audierile de Parlament şi marţi să fie votat în plen.

Descărcați AICI programul cu care premierul desemnat va merge în Parlament

Cea mai surprinzătoare măsură este intenția de-a renegocia MTO.

Cele mai importante măsuri din program se referă la amendarea legilor electorale, la reformarea administraţiei publice, dar şi la deblocarea fondurilor europene şi a marilor proiecte de infrastructură.

Redăm mai jos cele mai importante puncte ale documentului:

• Renegocierea MTO-ului cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul.

• Elaborarea Bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică.

România şi-a asumat, prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2015-2017, reducerea deficitului la 1,2% din PIB în 2015, respectiv 1,1% din PIB în 2016.

Comisia Europeană estimează că România va încheia acest an cu un deficit bugetar de 1,5% din PIB, în vreme ce anul viitor, acesta ar urma să crească la 2,8% din PIB, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei care nu a luat în calcul efectele ultimelor modificări aduse Codului Fiscal şi ale majorărilor salariale de 10% din sectorul bugetar, legiferate de Parlament săptămâna trecută.

Totodată, potrivit obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), România ar trebui să menţină deficitul structural la 1% din PIB, însă din estimările Comisiei, acesta ar urma să urce la aproape 4% din PIB până în 2017.

• Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional.

• Deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene.

• Elaborarea unui proiect de reindustrializare şi de dezvoltare a agriculturii care să susţină creşterea competitivităţii prin plasarea economiei româneşti în zona superioară a lanţurilor de valoare.

Democraţie şi reprezentativitate

Principalele obiective de la acest capitol vizează amendarea legislaţiei electorale, realizarea unui proiect de comasare a alegerilor şi digitalizarea listelor electorale.

• Amendarea de urgenţă a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.
• Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării.
• Digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

Reformarea administraţiei publice

Planul lui Cioloş pentru reformarea administraţiei publice vizează, printre altele, instituirea practicii consultării prealabile a cetățenilor în luarea deciziilor administrative.

Funcţionarii publice ar urma să fie recrutaţi şi evaluaţi pe bază de competenţe şi performanţă. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o şcoală superioară de administraţie publică. La nivelul Secretariatului General al Guvernului ar urma să se deruleze un proiect de profesionalizare ce ar putea fi extins şi în alte zone ale administraţiei publice.

De asemenea, funcţionarii ar urma să fie plătiţi pe baza unui sistem diferenţiat de remunerare, în funcţie de performanţă.

Alte măsuri în domenii cheie

• Creşterea siguranţei cetăţenilor prin pregătirea autorităţilor publice şi a populaţiei pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi dezastre naturale. Tot în acest sens se va adopta şi un program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
• Educaţie: mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală și umană; iniţierea reformei curriculare astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cerinţelor de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale.
• Sănătate: noua lege a salarizării; redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente; elaborarea unui program multianual de investiţii în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde care sa convearga cu cele din UE; încurajarea dezvoltarii asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private.
• Agricultură: implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune.
• Energie: finalizarea strategiei energetice naţionale .