Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

DOCUMENT / Dacian Cioloș – Programul de guvernare și eratele lui

de Alexandra Pele 16.11.2015

ciolosPremierul desemnat Dacian Cioloş a depus, luni, în Parlament, planul de guvernare pentru mandatul pe care ar urma să îl primească cabinetul său.

Un prim proiect fusese depus anterior, la prima oră a zilei, dar, din motive neprecizate public, documentul a fost retras și înlocuit după câteva ore.

Cea de-a doua variantă, trimisă inclusiv redacțiilor, a fost amendată de două ori în cursul zile de luni, premierul desemnat eliminând obiective spectaculoase:

  • renegocierea MTO-ului cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul
  • comasarea alegerilor prin unificarea tuturor mandatelor la 5 ani

Explicațiile oferite de premierul desemnat

“Programul de guvernare are o parte fixă, care este cea constituită din acele 12 priorități pe care ni le asumăm direct, ca atare. Și are o parte în stadiul actual adaptabilă, pentru că miniștrii se duc în comisiile de specialitate, eu am discuții cu grupurile politice. Și așa cum v-am spus, în perioada următoare, o să venim cu proiecte mai concrete pe fiecare sector în parte în funcție și de susținerea pe care o putem constata.

Am preluat foarte multe din inițiativele și din ideile străzii, să spun așa, ale societății civile, pe care am vrut să le testez . Asta a fost cererea cumva, directă sau indirectă, din partea multor organizații ale societății civile, a celor care au ieșit în stradă, să înaintez aceste propuneri Parlamentului (subl. red). Și am avut și data trecută, de asta am făcut două tururi, practic, la fiecare grup politic pentru a putea testa, pentru a putea discuta legat de mai multe inițiative.

Unele dintre ele sunt poate cu mai puține șanse de izbândă în această perioadă de un an, dar a fost de datoria mea să le testez“, a explicat premierul desemnat modificările, la finalul unor discuții cu reprezentanții UDMR.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Pentru Dacian Cioloș, de 10 miliarde de euro MTO de la Liviu Dragnea”)

Principalele măsuri din programul de guvernare

Cele mai importante măsuri din programul de guvernare, după eliminarea propunerilor de amendare a legislației electorale și de renegociere a MTO, se referă  la reformarea administraţiei publice, dar şi la deblocarea fondurilor europene şi a marilor proiecte de infrastructură.

(Descărcați AICI programul de guvernare, așa cum a fost el trimis redacțiilor)

Ca prioritate imediată: elaborarea Bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică. România şi-a asumat, prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2015-2017, reducerea deficitului la 1,2% din PIB în 2015, respectiv 1,1% din PIB în 2016.

Comisia Europeană estimează că România va încheia acest an cu un deficit bugetar de 1,5% din PIB, în vreme ce anul viitor, acesta ar urma să crească la 2,8% din PIB, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei care nu a luat în calcul efectele ultimelor modificări aduse Codului Fiscal şi ale majorărilor salariale de 10% din sectorul bugetar, legiferate de Parlament săptămâna trecută.

deficite mto

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2015-2017

Totodată, potrivit obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), România ar trebui să menţină deficitul structural la 1% din PIB, însă din estimările Comisiei, acesta ar urma să urce la aproape 4% din PIB până în 2017.

  • Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional.
  • Deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene.
  • Elaborarea unui proiect de reindustrializare şi de dezvoltare a agriculturii care să susţină creşterea competitivităţii prin plasarea economiei româneşti în zona superioară a lanţurilor de valoare.

Democraţie şi reprezentativitate

Principalul obiectiv de la acest capitol rămâne digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

Reformarea administraţiei publice

Planul lui Cioloş pentru reformarea administraţiei publice vizează, printre altele, instituirea practicii consultării prealabile a cetățenilor în luarea deciziilor administrative.

Funcţionarii publice ar urma să fie recrutaţi şi evaluaţi pe bază de competenţe şi performanţă. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o şcoală superioară de administraţie publică. La nivelul Secretariatului General al Guvernului ar urma să se deruleze un proiect de profesionalizare ce ar putea fi extins şi în alte zone ale administraţiei publice.

De asemenea, funcţionarii ar urma să fie plătiţi pe baza unui sistem diferenţiat de remunerare, în funcţie de performanţă.

Alte măsuri în domenii cheie

  • Creşterea siguranţei cetăţenilor prin pregătirea autorităţilor publice şi a populaţiei pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi dezastre naturale. Tot în acest sens se va adopta şi un program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
  • Educaţie: mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală și umană; iniţierea reformei curriculare astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cerinţelor de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale.
  • Sănătate: noua lege a salarizării; redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente; elaborarea unui program multianual de investiţii în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde care sa convearga cu cele din UE; încurajarea dezvoltarii asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private.
  • Agricultură: implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune.
  • Energie: finalizarea strategiei energetice naţionale .
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Rusia reacționează dur după întâlnirea Iohannis-Trump. Kremlinul pregătește „un set de măsuri”

Razvan Diaconu

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină… Mai mult

Stiri

România are miercuri, 21 august, cea mai scumpă energie electrică din regiune. Importurile au crescut la peste 1100 MW

Adrian N Ionescu

Piaţa de electricitate din România înregistrează el mai mare preţ spot din regiune, cu livrare miercuri de 63,82 euro pe MWh, sau de 301 lei… Mai mult

Stiri

Victor Negrescu: Președintele PES participă la Congresul PSD

Vladimir Ionescu

Coordonatorul PES activists România, Victor Negrescu (foto), a declarat miercuri pentru Mediafax că președintele PES, Sergei Stanishev, a fost invitat și a confirmat participarea la… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul, dat în judecată de elevi pentru plafonarea decontării transportului școlar

Mariana Bechir

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), unul dintre cele mai active ONG-uri de profil, a depus miercuri, la Curtea de Apel Constanţa, o cerere de chemare… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă: România e interesată de portofoliile transporturi, energie sau mediu din noua Comisie Europeană

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că i-a transmis președintelui ales al CE, Ursula von der Leyen, că România este interesată de portofoliile transporturi, energie și… Mai mult

Stiri

Sorina Pintea anunță din nou că va verifica ce s-a întâmplat cu banii pentru investiții primiți de spitale

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății a anunțat miercuri că demarează procesul identificării spitalelor ce au beneficiat de fonduri publice pentru investiții, dar nu le-au folosit și riscă acum… Mai mult

Stiri

Agentul guvernamental al României, care pledase la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea, eliberat din funcție

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă l-a eliberat din funcție pe Viorel Mocanu (foto), agentul guvernamental al României la CEDO care a pledat la Strasbourg în favoarea lui… Mai mult