Document / Draftul Programului de guvernare

Premierul Nicolae Ciucă are definitivat programul de guvernare pe care urmează să îl prezinte Parlamentului spre aprobare, o formalitate ținând cont de cele peste 300 de voturi pe care se bazează noua coaliție dar și pentru că acesta conține majoritatea solicitărilor PSD din ”pachetul social”.

Noului guvern îi va fi dificil să armonizeze toate promisiunile de creșteri de venituri cu componenta ”liberală”: reducerea deficitului bugetar și menținerea actualului sistem de taxe și impozite.

În continuare, principalele prevederi din programul de guvernare

Din nou emoții pentru economia reală: se rescriu legile finanțelor publice

Rescrierea legilor finanțelor publice și a responsabilității fiscal-bugetare reprezintă unul dintre obiectivele generale ale reformelor cuprinse în draftul programului de guvernare al noii majorități parlamentare, formată din PNL, PSD, UDMR și minoritățile naționale.

Scopul rescrierii acestor legi îl reprezintă ”întărirea responsabilității fiscal-bugetar”, se arată în document.

Legea responsabilității fiscal-bugetare este una dintre cele mai des încălcate legi. Aceasta prevede, spre exemplu, prezentarea impactului bugetar a unei măsuri propuse a fi implementate, precum și sursele din care ar urma să fie finanțate eventuale măsuri adoptate de Parlament sau Guvern.
De cele mai multe ori, legile trecute prin Parlament nu conțin un calcul privind impactul sau eventuale surse de finanțare care să acomodeze majorarea unor cheltuieli bugetare.

Noua coaliție renunță la reforma pensiilor asumată prin PNRR

Conform programului de guvernare, coaliția va renunța la elaborarea unui nou cadru legislativ privind pensiile, în pofida angajamentelor asumate prin PNRR, și va stabili în 120 de zile un calendar de implementare a Legii 127/2019, cea formulată de PSD în 2017.

Documentul precizează totuși că Legea 127 va fi implementată „ținând cont de condiționalitățile de modernizare asumate prin PNRR și negocierile cu Comisia Europeană; recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea 127/2019, în vederea eliminării inechităților din sistem”.

Reamintim că peste10 zile, pe 2 decembrie, urmează să fie anunțați câștigătorii licitației organizate pentru achiziţionarea serviciilor de asistență tehnică pentru elaborarea unei noi legi a pensiilor și a unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii, servicii estimate la maximum 23.447.522 lei cu TVA.

Surse din Ministerul Muncii au declarat pentru CursdeGuvernare.ro că nu știu ce se va întâmpla cu licitația și cu reforma pensiilor, un millestone în PNRR. „Este posibil să piardă banii, dacă nu vor fi folosite rezultatele licitației”, au declarat sursele citate.

Surse din PSD au declarat pentru CursdeGuvernare.ro că social-democrații nu vor renunța la consultanța ce va fi contractată prin această licitație, în speranța că ar putea fi găsite formule pentru un sistem mai eficient.

Dar, au menționat acestea, angajamentul din PNRR potrivit căruia bugetul pensiilor nu va depăși 9,4% din PIB va fi renegociat cu executivul UE, pentru a fi urcat cât mai aproape de media europeană actuală – 12,9% din PIB.

Pensii speciale: se desființează 5, rămân cele ale militarilor, magistraților și primarilor

Coaliția se angajează să desființeze câteva dintre cele opt tipuri de pensii speciale, asumându-și revenirea acestora la principiul contributitivității: ”În ceea ce privește cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale”.

Conform mai multor decizii CCR, pensiile speciale ale magistraților nu pot fi desființate, așa încât ele vor fi menținute. În legătură cu acestea, programul de guvernare menționează că se va căuta o soluție pentru un just echilibru.

În România mai există însă două tipuri de pensii acordate în afara principiului contributitivității invocat de noua coaliție guvernamentală: pensiile speciale ale militarilor (pe care oficialii le numesc pensii ocupaționale) și „indemnizațiile pentru limită de vârstă” pentru primar, viceprimar, preşedinte al Consiliului judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului judeţean – introduse prin Codul administrativ.

Veniturile pensionarilor, salariul minim și alocațiile

Potrivit programului, pensiile vor fi indexate cu 10%, pensia minimă va crește de la 800 la 1.000 de lei (impactul bugetar calculat este de 800 milioane lei).

În plus, persoanele care au o pensie de până la 1.600 de lei vor primi în luna ianuarie un sprijin de 1.200 de lei pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități; acest sprijin se acordă o singură dată.

Noutatea la acest capitol: persoanele cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuțiile pe sănătate (de 10% din venit, aplicat dpar pentru partea care depășește 4.000 lei)

În plus:

• alocațiile copiilor de peste 2 ani vor urca la 243 de lei (de la 214 lei)
• se va acorda a 13-a indemnizație pentru persoanele cu handicap
• salariul minim va fi de 2.550 de lei și se va acorda pentru cel mult 24 de luni, la același angajator. După 24 de luni, angajatorul și angajatul trebuie să stabilească fie creșterea salariului, fie desfacerea contractului de muncă. Nu se știe dacă reglementarea va conține un cuantum minim de creștere a salariului.

Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

Guvernul promite ca până la data de 31 martie 2022 să adopte actul normativ de încetare a activității SIIJ, fără a preciza exact ce se va întâmpla după, dacă aceste competențe se întorc la DNA, așa cum au solicitat mai multe instituții europene, inclusiv Comisia.

Se precizează  doar “înființarea unei instituții/ structuri care să ofere garanții de independență a magistraților și să asigure în același timp mecanisme eficiente pentru o reală și efectivă răspundere a judecătorilor și procurorilor, în condiții de imparțialitate și de legalitate a procedurilor, în acord cu Decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Veneția din iulie 2021 și al Consiliului Superior al Magistraturii”.

De asemenea, documentul prevede, la fel de vag și general, reformarea Inspecției Judiciare, în cadrul procesului mai amplu de modificare a Legilor Justiției.

Scheme pentru angajarea tinerilor și persoanelor de peste 55 ani:

-Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât tânărul este angajat până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Suma se multiplică cu numărul tinerilor angajați. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane care în prezent este de 19%, comparativ cu 4% în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 25 de ani.

– Instituirea unei sume de 750 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toti agenții economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55-65 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât persoana este angajată până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Suma se multiplică cu numărul persoanelor angajate. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane, care, în prezent, este a doua cea mai numeroasă dupa tinerii sub 24 de ani

Stimularea natalității:

– Sprijinirea Ministerului Finanțelor Publice în aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității, cu punctaje diferențiate în funcție de numărul de copii și în accesul la programe de creditare de locuire pentru achiziționarea unor noi locuințe sau renovarea și extinderea celor existente; această măsură trebuie corelată cu o activă implicare a autorităților locale în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea copiilor, astfel încât părinții să fie încurajați să revină la muncă;

– Program de finanțare pentru achiziția unor autoturisme familiale (de 7 persoane/locuri);

– Program de credite pentru achiziționarea de locuințe pentru tineri familiști, subvenționat de stat luând în considerare ca un criteriu de punctaj numărul de copii. Program de asistență pentru construirea primei case, în parteneriat cu administrațiile locale;

– Reducerea progresivă a cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate, în funcție de numărul de copii aflați în întreținere, până la o scutire totală pentru cei care au în întreținere cel puțin 3 copii;

– Acordarea unui grant de 30% din valoarea construcției/achiziției unei locuințe noi (începută în 2022) familiilor cu copii mai mici de 15 ani și care nu dețin în prezent o locuință. Grant-ul se acordă la finalizarea locuinței și nu poate depăși suma de 45.000 euro în mediul urban, respectiv 30.000 euro în mediul rural;

– Oferirea unui sprijin financiar acordat o singură dată, la nașterea fiecărui copil, familiilor vulnerabile, inclusiv familiilor monoparentale, al căror venit per familie este sub nivelul salariului minim brut pe economie garantat în plată;

– Sprijin acordat angajatorilor/ consorțiilor de angajatori pentru amenajarea unor spații destinate supravegherii și îngrijirii copiilor cu vârstă preșcolară (0-6 ani) sau pentru crearea de parteneriate cu entități specializate care oferă servicii de îngrijire copii, în vederea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea de familie.

(Descărcați AICI draftul programului de guvernare)