La exact un an de la debutul invaziei din Ucraina, guvernul de la Beijing a dat publicității, vineri, un document intitulat ”Poziția Chinei cu privire la soluționarea politică a crizei din Ucraina”.
China cere ”discuții de pace între Ucraina și Rusia”, îndemnând în același timp ”toate părțile să evite escaladarea nucleară” și să pună capăt atacurilor asupra civililor.
Documentul repetă poziția Beijing conform căreia Occidentul alimentează conflictul din Ucraina și nu cere Rusiei să își retragă armatele din cele 4 provincii ucrainene parțial ocupate.
(Citiți AICI documentul de poziție)
Documentul de poziție în 12 puncte privind Ucraina a fost lansat vineri dimineață, înaintea unui anunțat discurs al președintelui Xi Jinping.
Documentul, în elaborarea căruia Ucraina nu a fost consultată, a fost salutat cu prudență de Kiev, dar criticat de oficiali occidentali, care remarcă legăturile tot mai strânse între China și Rusia.
Înainte de a da publicității documentul, ministrul de externe chinez s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova.
Cum vede China încetarea războiului
Documentul chinezesc solicită comunitatea internațională să „creeze condiții și platforme” pentru reluarea negocierilor și afirmă: ”China va continua să joace un rol constructiv în acest sens”.
Nu sunt propuși pași concreți în această direcție, dar principiul este susținut de un limbaj puternic împotriva „amenințării sau utilizării” armelor nucleare.
„Proliferarea nucleară trebuie prevenită și criza nucleară trebuie evitată. China se opune cercetării, dezvoltării și utilizării armelor chimice și biologice de către orice țară, în orice circumstanțe.”
China mai cere ”tuturor părților să rămână raționale și să-și exercite reținerea” și „să respecte cu strictețe dreptul internațional umanitar, să evite atacarea civililor sau a instalațiilor civile, să protejeze femeile, copiii și alte victime ale conflictului”.
Mesaje către NATO și UE
O bună parte din document pare să se adreseze Occidentului, nu Rusiei sau Ucrainei.
Documentul diplomației chineze avertizează împotriva „extinderii blocurilor militare”, o aparentă referire la NATO, și îndemnă ”toate părțile” să evite ”să extindă focul și să agraveze tensiunile”.
În final, documentul de poziție cere ”respectarea suveranității naționale și a integrității teritoriale” și încetarea sancțiunilor economice.
Guvernul Chinei s-a prezentat în ultimul an ca un element neutru, capabil să atenueze tensiunile dintre Rusia și Ucraina.
Cu toate acestea, China a refuzat constant să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia. China a susținut varianta Moscovei, care spune căOccidentul este de vină pentru declanșarea războiului, iar unii dintre înalții oficiali de la Beijing și-au exprimat în mod repetat sprijinul explicit pentru obiectivele Rusiei.
China nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale impuse Rusiei, mai mult a crescut relația economică cu Rusia. SUA sunt îngrijorate că Beijing ar putea furniza Rusiei armament pentru frontul din Ucraina.
***
