fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Document / Măsurile care ar fi dez-offshore-izat România – aruncate la coș înainte de orice dezbatere

de Victor Bratu , 8.9.2016

deschidere-cont-bancarOdată cu demisia secretarului de stat Gabriel Biriș de la finanțe se îngroapă și proiectul  de modificare a Codului fiscal, cel puțin în forma dată de cel care a conceput aceste modificări.

Proiectul nici nu a apucat să intre în dezbatere și să treacă sau nu testul controverselor pe problemele sensibile – cum ar fi creșterea taxelor sociale pentru meseriile liberale (PFA-uri, PFI-uri, drepturi de autor etc) . Cea mai dură dintre prevederile sale pare să treacă neobservată și nediscută: stabilirea unui ”moment zero” în ceea ce privește marile averi neimpozitate, ascunse în diverse conturi îndeosebi din străinătate.

Măsura ar fi condus la crearea unui instrument juridic neechivoc care ar fi permis recuperarea unei părți din aceste averi nejustificate, sau măcar (prin așa numita ”amnistie fiscală) impozitarea lor. Instrument care astăzi lipsește statului român– o demonstrează performanțele la zi înregistrate de Departamentul pentru controlul averilor mari, creat în interiorul ANAF.

Problema sistemului în acest moment cu marile averi nejustificate:
60 de inspectori în 5 ani – 5 persoane verificate, 6 milioane imputate, numai 2 recuperate

Propunerea (aflată la articolul 81 din Proiectul de OUG) care va stârni cele mai complicate controverse se referă, însă, la modalitatea de-a scoate la lumină banii ascunși în ultimele două decenii, a fost concluzia cursdeguvernare.ro la publicarea unei analize a proiectului.

(Citiți și: Document / Cele 3 direcții ale noii filosofii fiscale și controversele lor. Miza din spatele proiectului)

Controversele publice din jurul proiectului au fost împinse pe pista creșterilor de impozite la salariați pentru că nimeni nu se poate opune deschis și fără să se decredibilizeze creării unui instrument care să întoarcă la buget o parte a banilor scoși din România.

În esență, controlul marilor averi s-a dovedit ineficient din cauza faptului că nu există o bază temporală de raportare. O demonstrează statistica Departamentului de control al marilor averi, înființat în urmă cu aproape 5 ani.

(Citiți și: Controlul marilor averi derulat de ANAF – o improvizație)

De menționat: acţiunea de verificare a persoanelor asupra cărora Fiscul avea dubii legate de modul de dobândire al averilor a demarat în fapt la începutul lunii februarie 2015.

La începutul anului 2016, palmaresul acestui departament era următorul:

  • 5 persoane identificate și cercetate de inspectorii de Fisc ca deținând averi nejustificate
  • 6 milioane de euro imputate
  • 1 singură persoană a acceptat să plătească un impozit de 16%
  • 4 persoane au acționat în instanță deciziile de impunere

Problema fundamentală: legislația actuală conține noțiunea de prescripție a obligațiilor fiscale

Potrivit informaţiilor furnizate în august 2015, ANAF alocase 100 de posturi şi a înfiinţat 8 servicii distincte de verificări fiscale, în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Craiova şi Bucureşti. La data respectivă, ANAF a mai anunţat că a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program.

Celor 60 de inspectori le-au fost alocat 313 dosare în care trebuie să opereze verificări fiscale prealabile.

Proiectul de OUG: Momentul T zero – de la ”amnistia fiscală” la dez-offshore-izarea României

De precizat că proiectul urma să desființeze inclusiv acoperirea strict contabilă a banilor depuși în offshore-uri drept ”profituri nedistribuite” ale persoanelor juridice.

Potrivit proiectului, în declararea inițială a patrimoniului și impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate prin venituri impozabile, la patrimoniul net trebuia incluse și ”profiturile nedistribuite de către persoane juridice înregistrate în jurisdicții în care cota de impozit pe profit este mai mică sau egală cu 10%, la care contribuabilul deține, direct sau indirect, participații, proporțional cu cota de participație deținută;”

Pe lângă acestea, drepturile ce pot fi evaluate în bani mai însumau:

  • contravaloarea clădirilor și terenurilor aflate în proprietatea contribuabilului persoana fizică, direct sau indirect, în țară sau străinatate;
  • contravaloarea autoturismelor, operelor de artă sau bijuteriilor, aflate în proprietatea contribuabilului persoană fizică, direct sau indirect, în țară sau străinatate ;
  • valoarea titlurilor de participație, deținute de contribuabil, direct sau indirect, în țară și/sau străinatate;
  • sumele aflate în conturi, deținute direct sau indirect, la bănci în țară sau străinatate;
  • valoarea împrumuturilor acordate sau a obligațiunilor deținute de contribuabil;

(DOCUMENT : Descărcați AICI proiectul de modificare a Codului fiscal. Despre offshore-uri și ”T0” la paginile 45-46)

Suplimentar, proiectul de OUG ar fi creat un moment zero de plecare, somând contribuabilii care ar putea avea bani ascunși să îi declare.

  • În cazul că aceștia se conformează, vor plăti un impozit de 16% – în asta ar urma să constea amnistia fiscală.
  • În cazul că nu se conformează, iar fiscul va descoperi averi și sume nejustificate dincolo de acest moment zero, acestea vor fi impozitate cu 75%.

Specific, prevederile erau:

(1) În cazul în care patrimoniul net definit la art. 1171 alin. (1) lit. a) nu poate fi justificat în totalitate prin venituri impozabile, neimpozabile sau scutite, contribuabilul are obligația să declare suma pentru care nu poate justifica proveniența.

(2) Pentru suma care nu poate fi justificată de către contribuabil acesta datorează un impozit  în cotă de 16%. Obligația stabilirii și plății impozitului revine contribuabilului. Plata impozitului se efectuează odată cu depunerea declarației prevăzută la art. 1172 alin. (1) dar nu mai târziu de data de 31 martie 2017.

(3) Contribuabilii care la data de 31 decembrie 2016 dețin un patrimoniu net mai mic decât valoarea de 4.500.000 lei, pot depune declarația de patrimoniu până cel mai târziu la data de 31 martie 2017, fiindu-le aplicabile prevederile alin. (1) și (2).

(4) Pentru obligația stabilită la alin. (2) contribuabilul nu datorează dobănzi și penalități de întârziere.

(5) Ulterior datei de depunere a declarației de patrimoniu prevăzute la art. 1172, după caz,  pentru diferențele de sume nedeclarate potrivit art. 1173 alin. (2) și constatate de către organele fiscale prin aplicarea metodelor de control indirect,  cota de impozitare este de 75%.”

O culme a sincerității atinsă în mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu

Chiar şi Fiscul a recunoscut public în trecut, dar în momente cu audienţă relativ restrânsă, că legislaţia ar trebui îmbunătăţită: directorul ANAF Eugen Șerban admitea la o conferinţă pe teme de fiscalitate organizată în februarie 2015 de PwC că România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari.

Îndoieli legate de calitatea legislaţiei pe baza căreia se derulează controalele ANAF a exprimat încă din 2015 şi Gabriel Sincu, director executiv al EY România.

„Deşi legislaţia există, este <<şchioapă>> şi funcţionează numai pe jumătate. În ciuda faptului că ANAF-ul are această iniţiativă lăudabilă, mă tem că rezultatul nu va fi cel aşteptat. Legea este  incompletă, iar inspectorii fiscali nu vor putea pune în scris nişte acuzaţii care să şi ţină în faţa instanţei în cazuri speciale, neprevăzute”, spunea Gabriel Sincu la ZF Live.

(Citiți și: Conformarea fiscală a persoanelor cu averi mari: ce nu funcționează)

”Pentru succesul unui program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională. Suntem convinşi că adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntară şi va duce totodată la creşterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăţi”, întărea și Mihaela Mitroi, șef al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

”Amnistia fiscală” în alte state

În majoritatea statelor europene funcționează, sub o formă sau alta, amnistia fiscală.

Principiul amnistiei fiscale este următorul: autoritățile anunță un interval în interiorul căruia persoanele fizice își pot anunța veniturile nedeclarate, singura măsură posibilă fiind impozitarea. Odată trasă acestă ”linie roșie”, oamenii știu că îi așteaptă închisoarea în cazul în care fiscul constată că își ascund veniturile.

Proiectul lui Gabriel Biriș era ”mai blând” cu cei care refuză să își declare averile, acestea urmau să fie impozitate cu 75%.

SUA sau Marea Britanie aplică periodic această procedură.

Potrivit unei analize a unui grup de experți americani, SUA au recuperat prin această procedură 10,7 miliarde de dolari.

Potrivit unei ”policy paper” a guvernului britanic, Regatul Unit a recuperat prin această procedură aproape 1 miliard de lire sterline.

Italia a aplicat anul trecut această procedură, Wall Street Journal estimând că în acest fel la buget se vor aduna echivalentul a 4,4 miliarde de dolari.

Argentina are în derulare în prezent această procedură, termenul final de depunere a declarațiilor fiind 31 martie 2017.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.9.2016

3 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    9.9.2016, 5:44 am

    Se pare că borfaşii au intrat în trepidaţii. Mă refer la cei care au acumulat ilicit. Şi acum şi-ar dori o astfel de, mă rog, amnistie.Mă-ntreb:

    – de ce 4,5 milioane lei/ 1 mil. E şi nu o sumă mai mică? de ce să nu intre la amnistie şi micii bişniţari?;
    – de ce ilicitul să nu se confişte în totalitate?

    Oricum un (cel puţin) mic T0 vom avea la interconectarea bazelor de date ale Fiscurilor din UE.

    Răbdare! Lucrurile, încet-încet vor ieşi la iveală. Succes!

  2. Garbovan
    9.9.2016, 2:26 pm

    Dupa umila mea părere si altora cu care am discutat, nu e nici o simplificare si, in consecinta, nici avantaj pentru instituțiile statului implicate in aplicare; nu e nici mai multa transparenta si claritate si, deci,riscurile de interpretare, cu efecte negative, vizează numai angajatul; avantajele sunt numai pentru angajator!
    Aceasta acțiune seamăna cu cea a maimuței, când nu are ce face: se scarpină in c…r, pana ii da sângele!

  3. Ștefan A.
    10.9.2016, 12:27 am

    Admistia fiscala .
    E plina istoria italiana de admistii fiscale .
    Cote de impozitare ridicole . 5-6 % pentru patrimonii de milioane/miliarde de euro cind in paralel un salariu de muncitor de 1.500 euro net e impozitat cu 23 % pe valoarea bruta .
    Evident ca atunci cind ai averi colosale (comparat cu mujicul de rind) ai posibilitatea sa platesti si contabili “cu staif” care stiu ei mai bine cum sa distribuie averea , conturile la adapost de ochii indiscreti (vezi ultimul scandal din o serie lunga numit Panama Papers)
    Daca esti o multinationala ca Apple , statul american incaseaza doar maruntis . Ca nu degeaba firma are parcate prin conturi offshore peste 500 miliarde dolari bani gheata. Care ar fi impozitate de statul american dar exclusiv imediat ce ar venii rimpatriate .
    Cum la Apple nu sint prosti , prefera sa faca imprumuturi bancare pentru a impartii dividendele anuale actionistilor . Adica creaza datorii cu care impozitarea profitului (declarat in USA si care nu e egal cu profitul general planetar al firmei) e si mai scazuta . 🙂
    Si atunci te intrebi , in o lume globalizata unde cohorte de experti in contabilitate planetara muta banii multinationalelor absolut legal si din un colt al planetei in altul, admistia fiscala e pentru PFA Vasile cu 5.000 euro in un cont elvetian sau pentru un ex ministru ca Darius Valcov (un exemplu notoriu , publicizat dar evident doar punta unui iceberg de coruptie bugetara generalizata ) cu numerarul de milioane ascuns bine peste hotare ?

Lăsați un comentariu


Stiri

SUA – prima țară care autorizează vaccinul anti-Covid al Johnson & Johnson

Iulian Soare

Statele Unite au acordat sâmbătă o autorizaţie de urgenţă vaccinului companiei farmaceutice americane Johnson & Johnson împotriva Covid-19 pentru persoanele în vârstă de cel puţin… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Prima exploatare offshore este posibil să înceapă anul acesta

Vladimir Ionescu

Prima exploatare offshore este posibil să înceapă anul acesta, a declarat președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, sâmbătă. Taxele colectate din aceste exploatări de gaz din… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației insistă ca elevii din clasele a VIII-a și a XII-a să meargă la școală indiferent de scenariu

Vladimir Ionescu

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat sâmbătă seară că va propune ca elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a, care susțin examene naționale de… Mai mult

Europa

Ambasadorul UE la Havana, rechemat la Bruxelles – a cerut ridicarea embargoului impus Cubei de către SUA

Iulian Soare

Ambasadorul Uniunii Europene la Havana, Alberto Navarro (foto), a fost rechemat la Bruxelles după ce a semnat o scrisoare deschisă în care-i cere preşedintelui american… Mai mult

Europa

Cristian Ghinea, despre refacerea PNRR: Cea mai mare problemă este justificarea costurilor de instituții

Iulian Soare

Cea mai mare problemă a PNRR este să putem să justificăm costurile pe care instituţiile româneşti le-au pus acolo, a declarat sâmbătă ministrul Investiţiilor şi… Mai mult

Stiri

Bugetul a trecut de comisiile din Parlament și intră luni la dezbaterile în plen

Vladimir Ionescu

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au adoptat, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021. Proiectul va intra la dezbateri în plenul reunit… Mai mult

Stiri

Ministrul Muncii: Bugetarii pot opta să se pensioneze la 70 de ani; încă există copii fără CNP

Vladimir Ionescu

Raluca Turcan, ministrul Muncii, a declarat sâmbătă la audierea din comisiilor reunite de buget-finanțe ale Parlamentului că verificarea ajutoarelor sociale a dus la identificarea mai… Mai mult