Eugen Şerban (foto), director în cadrul Direcţiei Verificări Fiscale (structură a ANAF însărcinată cu controlul marilor averi), a confirmat miercuri demararea unui nou program de verificare a marilor averi, subiecții acestuia fiind un număr de 4.800 de români.
Cei 4.800, alții decât cei 400 care au făcut obiectul programului inițial demarat în mai 2012, au fost selectați în urma derulării unor analize de risc, a explicat Eugen Șerban.
Evoluția verificărilor la „grupul țintă” original (398 de persoane mai exact) pune însă sub semnul întrebării realizarea dezideratului oficial de conformare fiscală.
Da, lucrurile merg foarte greu: în aproape 3 ani, din eșantionul original de 398 persoane, ANAF s-a concentrat pe verificarea preliminară a 30 de persoane, ulterior au fost demarate acte de control asupra a 11 persoane, control care încă nu s-a încheiat.
Cât a câștigat bugetul în urma acestei operațiuni? „Vom afișa rezultatul centralizat atunci când vom încheia programul, în cursul anului 2015”, a fost răspunsul lui Eugen Șerban.
Directorul ANAF Eugen Șerban a fost prezent la conferința pe teme de fiscalitate „Este timpul conformării voluntare?” organizată de PwC, miercuri, în București.
Concluzia conferinței: România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari.
Cum se face lista de la ANAF
Programul de conformare fiscală a persoanelor cu averi mari urmărește, a explicat directorul ANAF, creșterea veniturilor declarate și colectate la bugetul de stat. Principiile după care sunt selectați cei care urmează să fie verificați și, eventual, controlați au fost expuse de Eugen Șerban:
- persoane care au averi declarate mai mari de 20 milioane de euro
- persoane care au afaceri „complexe”, în țară și în străinătate
- persoane care „au acces la scheme de planificare și consultanță fiscală”
- persoane în legătură cu care se constată diferențe de 10% sau minim 50.000 de lei între veniturile declarate și veniturile reale
Potrivit oficialului ANAF, din experența anterioară, inspectorii au constatat trei modalități principale cu ajutorul cărora persoanele încearcă să mascheze veniturile reale:
- mascarea dividendelor prin finanțare personală cu ajutorul societăților comerciale deținute (achiziții de imobile, autoturisme, vacante, bunuri de consum etc)
- împrumuturi repetate acordate în nume personal societății
- nedeclararea veniturilor obținute în străinătate
De ce merg lucrurile așa de greu
Potrivit declarațiilor directorului ANAF, în situația în care inspectorii fiscali nu pot identifica sursa veniturilor unei persoane aceste venituri vor fi impozitate, legal, cu 16%.
Această prevedere legislativă în vigoare ridică două probleme:
- Nu încurajează conformarea voluntară din cauză că impozitul aplicat veniturilor nedeclarate este egal cu cel aplicat veniturilor declarate (cota unică de 16%), deci nu există presiunea unui impozit majorat în cazul în care fiscul descoperă venituri nedeclarate. Suplimentar, există și termenul de prescripție a achitare a obligațiilor financiare.
- Descurajează conformarea voluntară din cauza menținerii procedurilor de sesizare a organelor de urmărire penală sub acuzația de evaziune (pentru care sunt prevăzute pedepse cu închisoarea între 7 și 15 ani).
O altă chestiune de principiu: în lipsa unei surse certe a veniturilor se poate prezuma că acestea au fost obținute în urma unor activități ilegale (mită, trafic etc.), deci normal ar fi ca acestea să fie confiscate de stat, nu impozitate.
Pe fondul unei legislații care pare a nu favoriza conformarea fiscală, ANAF mai are o problemă legată de personal: Direcția de Verificări Fiscale a avut o schemă de personal de 30 de angajați, alte angajări fiind făcute în ianuarie 2015. Direcția are astăzi la nivel național 120 de angajați, care urmează să intre într-un program de specializare.
Rezultă că, atunci când vor fi gata să ia la verificat averile altor 4.800 de români, așa cum anunță ANAF, fiecărui inspector îi vor reveni 40 de dosare.
Soluția: amnistia fiscală ?
Experții PwC au subliniat că autoritățile române trebuie să revizuiască legislația fiscală dacă vor ca procedura conformării fiscale să fie una de succes.
„Vedem în ultimii ani că la nivelul unor organizaţii internaţionale se subliniază tot mai mult importanţa conformării voluntare, ca o soluţie viabilă şi durabilă pentru creşterea veniturilor bugetare, iar programe de conformare voluntară au fost implementate cu mult succes în multe state din întreaga lume. Pentru succesul unui astfel de program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională. Suntem convinşi că adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntară şi va duce totodată la creşterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăţi”, a declarat miercuri Mihaela Mitroi, șef al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.
În majoritatea statelor europene funcționează, sub o formă sau alta, amnistia fiscală. Excepție fac Estonia, Islanda, Finlanda, și, pentru anumite situații, Danemarca și Slovenia.
Principiul amnistiei fiscale este următorul: autoritățile anunță un interval în interiorul căruia persoanele fizice își pot anunța veniturile nedeclarate, singura măsură posibilă fiind impozitarea. Odată trasă acestă ”linie roșie”, oamenii știu că îi așteaptă închisoarea în cazul în care fiscul constată că își ascund veniturile.
SUA sau Marea Britanie aplică periodic această procedură.
